Judecatorii devin aparatorii politistului ucigas Tomescu
Politistul care a omorat in stare de ebrietate un om pe trecerea de pietoni, Gheorghe Tomescu, este aparat de judecatorul Virgil Andreies, magistratul care l-a scapat de pedeapsa cu executare. Faptul ca acesta era politist si a stiut cum sa fuga de la locul accidentului ca apoi sa se prevaleze de luarea probelor biologice nu este pentru judecatori un motiv suficient pentru a-l condamna cu executare. De asemenea, un alt motiv pentru care judecatorii ii iau apararea ucigasului este ca faptul ca i-a cazut numarul de masina la locul faptei nu dovedeste ca el a fost criminalul.
Plata nevinovatiei, facut din timp
“Inculpatul Tomescu Gheorghe se afla la prima confruntare cu legea penala, a avut o conduita buna in societate anterior comiterii faptelor, are in intretinere doi copii minori dintre care unul incadrat in grad de handicap mediu, a recuperat integral prejudiciul cauzat prin comiterea infractiunii de ucidere din culpa, inca din faza de urmarire penala, in cauza neexistand constituire de parte civila, s-a prezentata in fata instantei la toate termenele de judecata si a recunoscut faptele in materialitatea lor, comportarea
sincera in sensul art.74 lit.c Cod penal fiind o notiune diferita de recunoasterea vinovatiei si nefiind incompatibila cu formularea de aparari in circumstantierea modului de comitere a faptelor”, arata judecatorii Curtii de Apel Cluj condusi de Virgil Andreies.
Placuta nu-l face vinovat
“Corespunde adevarului sustinerea Parchetului in sensul ca o conduita buna a persoanei reprezinta starea de normalitate, insa curtea observa ca potrivit art.74 lit.a Cod penal legiuitorul a dorit sa confere valenta de circumstanta atenuanta tocmai acestei conduite bune, normale pentru orice persoana, si nu unei conduite exceptionale, situate peste nivelul mediu, cel al unui om obisnuit. Curtea consta, contrar sustinerii Parchetului in sensul ca ar fi o conduita normala, ca si conduita inculpatului de a achita integral despagubirile catre urmasii victimei, este una putin frecventa, in cursul anului 2011 pe rolul acestui complet aflandu-se doar un singur dosar avand ca obiect infractiunea de ucidere din culpa comisa ca urmare a nerespectarii regulilor privind circulatia pe drumurile publice, in care nu a existat constituire de parte civila, prejudiciul fiind recuperat (dosar nr.1383/ 211/2011). Nu poate fi primita sustinerea Parchetului in sensul ca inculpatul a recunoscut ca el este autorul faptelor doar datorita faptului ca a fost gasita la locul accidentului placuta cu numarul de inmatriculare al autoturismului sau. Simpla gasire a placutei de inmatriculare la locul accidentului sau in apropiere nu era suficienta pentru a lega inculpatul de fapta de ucidere din culpa din prezentul dosar, placuta putand cadea la locul respectiv si din alte motive, iar inculpatul a recunoscut ca el este autorul accidentului de pe raza localitatii Bata inca din noaptea producerii acestuia”, continua judecatorii.
Ofiterii de politie, tratati la fel
Practica constanta a Curtii de Apel Cluj in cazul infractiunilor prevazute de art.178 alin.1 si 2 Cod penal, fie singure, fie in concurs cu alte infractiuni, este aceea de a dispune suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei. Tot in mod constant Curtea de Apel Cluj a dispus executarea in regim de detentie in cazul infractiunilor de ucidere din culpa comise de un conducator de vehicul ce are in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, caz in care incadrarea juridica este cea prevazuta de art.178 alin.1,2 si 3 Cod penal. In cazul concret, curtea constata ca unul dintre argumentele acuzarii pentru executarea in regim de detentie este de natura discriminatorie, acuzarea facand referire la calitatea inculpatului de ofiter de politie. Ori legea nu distinge si nu sanctioneaza mai grav infractiunea de ucidere din culpa comisa de un ofiter de politie decat aceea comisa de oricare alta persoana. Atunci cand legiuitorul a dorit sa sanctioneze mai aspru faptele comise de persoane ce au o calitate speciala, a mentionat acest lucru in mod expres (a se vedea infractiunea de omor deosebit de grav prev.de art.176 lit.g Cod penal, cand forma agravata se realizeaza atunci cand subiectul activ al infractiunii are calitatea de politist, judecator, procuror jandarm sau militar, iar fapta este comisa in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora). In cazul de fata inculpatul a comis infractiunile in afara atributiilor si in afara timpului de serviciu, aspect retinut in rechizitoriu.
Resocializarea care l-a salvat
Faptele comise de inculpatul T. G., care au avut ca si consecinta moartea unui om, sunt in mod neindoielnic grave, astfel ca in operatia complexa a individualizarii tratamentului penal, curtea va tine seama de acest aspect, fara a ignora insa atitudinea inculpatului in ansamblul ei, atitudine care demonstreaza ca resocializarea sa viitoare pozitiva este posibila prin aplicarea unei pedepse rezultante intr-un cuantum mai ridicat si cu suspendarea sub supraveghere a acesteia.
Fara a minimaliza gradul de pericol social al infractiunilor, totusi, nu se poate
spune ca ne aflam in prezenta unei persoane care sa nu poata beneficia in prezent
de suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei,
imprejurarile anterior amintite in favoarea inculpatului, cert rezultate din actele
dosarului, denotand ca acesta nu prezinta o periculozitate care sa justifice
executarea pedepsei prin privare de libertate, scopul legal al pedepsei aplicate
putand fi realizat cu maxima eficienta printr-un tratament sanctionator mai bland,
respectiv prin suspendarea sub supraveghere a executarii, cu atat mai mult cu cat
sunt intrunite conditiile instituite prin art.86/1 Cod penal.
Nu se poate omite nici imprejurarea ca inculpatul a fost arestat preventiv in
prezenta cauza, durata arestului preventiv fiind suficienta pentru ca inculpatul sa
constientizeze o data in plus consecintele faptelor sale.
Ca urmare, pentru toate considerentele prezentate, in baza art. 385/15 pct.2
lit.d Cod procedura penala, curtea va admite recursurile declarate de PARCHETUL
DE PE LANGA JUDECATORIA BECLEAN si de inculpatul T. G., impotriva sentintei
penale nr. 122 din 13.10.2011 a Judecatoriei Beclean, pe care o va casa in latura
penala in ce priveste individualizarea pedepselor aplicate.
Rejudecand cauza, va condamna pe inculpatul T. G. pedeapsa de 1 an si 8
luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, prev.de art.178
alin.1 si 2 cod penal, cu retinerea circumstantelor atenuante prev.de art.74 lit.a, b si c
Cod penal si art.76 lit.d Cod penal si la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru
savarsirea infractiunii de parasire a locului accidentului, prev.de art.89 alin.1 din
OUG nr.195/2002, cu retinerea circumstantelor atenuante prev.de art.74 lit.a si c Cod
penal si art. 76 lit.d Cod penal.
Conform art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal se vor contopi pedepsele stabilite,
urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an si 8 luni inchisoare.
In baza art.86/3 Cod penal se va impune inculpatului Tomescu Gheorghe, domiciliat in
Gherla, strada Cetatii, nr. 14, judetul Cluj, ca pe durata termenului de incercare,
sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de
Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj, potrivit programului ce i se va intocmi; sa
anunte, in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice
deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcere; sa comunice si sa justifice
schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate
mijloacele lor de existenta;
In baza art.359 Cod procedura penala se va atrage atentia inculpatului,
conform art.86/4 alin.1 rap.la art.83, asupra consecintelor savarsirii unei noi
infractiuni pe durata termenului de incercare, precum si referitor la neindeplinirea
cu rea-credinta a obligatiilor si masurilor dispuse de instanta, constand in revocarea
suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Rejudecand cauza, judecatorii il condamna pe inculpatul Tomescu Gheorghe:
– la 1 an si 8 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa,
prev.de art.178 alin.1 si 2 cod penal, cu retinerea circumstantelor atenuante prev.de
art.74 lit.a, b si c Cod penal si art.76 lit.d Cod penal;
– la 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de parasire a locului
accidentului, prev.de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu retinerea circumstantelor
atenuante prev.de art.74 lit.a si c Cod penal si art. 76 lit.d Cod penal.
Conform art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal contopeste pedepsele stabilite,
urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an si 8 luni
inchisoare.
Tiberiu Hrihorciuc
