Italienii de la Pizzarotti au zeci de procese în care sunt datori faţă de alte societăţi de stat. Însă, în România este menţinută o lege care, practic, oferă dreptul sucursalei unei societăţi din străinătate să nu îşi plătească contractele şi, cu toate acestea, sucursala sa nu poată fi trasă la răspundere printr-o executare silită. Conform Legii 31/1990, sucursala nu este o entitate cu personalitate juridică proprie şi este supusă legii naţionale a societăţii-mamă care a înfiinţat-o şi este identificată prin raportare la sediul social al acesteia.
Firma Pizzarotti, cu capital italian, este una dintre societăţile “abonate” la contractele de construcţie sau modernizare a drumurilor din ţară. În Cluj, există două “entităţi” financiare înregistrate sub numele de Pizzarotti: PIZZAROTTI SA (administrată de BERSANI WATTER) şi IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA (administrată de GIORDANI LIDIO), ambele având sediul la aceeaşi adresă şi ambele fiind sucursale ale “firmei mamă” din Italia, Pizzarotti.
Cele două sucursale au încheiat cu diferite societăţi contracte comerciale, iar unele dintre ele au fost onorate, altele nu. Cei nemulţumiţi de relaţiile comerciale cu italienii de la Pizzarotti au dat în judecată sucursalele, însă în instanţe au aflat că sunt mici şansele să câştige pentru că Legea societăţilor comerciale din România (Legii 31/1990) nu îi dă unei sucursale “personalitate juridică”. Pentru a recupera banii printr-un proces comercial o firmă din România ar trebui să ceară insolvenţa celor de la Pizzarotti în Italia, însă procedura este şi mai greoaie pentru că în conturile firmei sunt câteva milioane de euro care ar putea demonstra oricând capacitatea de plată.
“Am de recuperat câteva sute de mii de lei de la Pizzarotti. Am încheiat contracte cu o sucursală din Cluj şi după câteva luni de negocieri italienii au refuzat să îmi plătească. Am deschis proces la Tribunalul Comercial Cluj unde am aflat că n-am ce să le fac pentru că cei de aici sunt o sucursală a celor de la Pizzarotti din Italia. Am aflat că trebuie să deschis un proces în Italia, să depun o taxă de timbru de 10%. Plus că juriştii lor mi-au spus că n-am ce să le fac! Cică au 8 milioane de euro în cont şi nu pot fi băgaţi în incapacitate de plată niciodată pentru suma pe care o am eu de recuperat”, a declarat patronul unei firme care se consideră păgubit de cei de la Pizzarotti.
Reporterii Gazeta de Cluj au discutat cu unul dintre reprezentanţii Pizzarotti, jurista Adriana Moga, care a spus că va trimite pe adresa pe adresa redacţiei un punct de vedere vizavi de această situaţie.
Precedent similar semnalat de un fost deputat
O situaţie similară a fost descrisă şi de Iulian Urban, fost deputat, care a scris pe site-ul lui că “IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ, marii investitori care au lucrat mai mult sau mai puţin la „autostrada” Bucureşti-Ploieşti, a încetat de patru luni de zile orice fel de plăţi către subantreprenorii români. Zilnic discut cu zeci de companii care îmi spun că italienii se pare ca au trimis în Italia banii încasaţi de la statul român şi acum le servesc basme în loc de bani. Pur şi simplu drumarii privaţi români sunt buimaci, fiind puşi la pământ de seria de falimente Romstrade la care acum se adaugă în curând şi Pizzarotti care are deja termen pentru deschiderea insolvenţei!”, scria anul trecut fostul deputat şi practician în insolvenţă.
Pizzarotti aruncă “pisica” în curta statului
“În anul 2006 Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. a înfiinţat în România o Sucursală, Impresa Pizzarotti & C. S.p. A – Sucursala Cluj. Începând cu anul 2006 desfăşuram pe teritoriul României mai multe proiecte printre care şi proiectarea şi execuţia autostrăzii București-Brașov, tronsonul București-Ploiești, secţiunea km 0+000 – 19+500. Cu privire la acest proiect, demarat încă din anul 2007, la data de 18.09.2012, Beneficiarul acestui proiect – CNADNR S.A. – ne-a comunicat că având în vedere depăşirea bugetul rectificat pe anul 2012 aferent obiectivului Autostrada Bucureşti-Ploieşti, se suspendă lucrările aferente acestui obiectiv, respectiv se suspendă plăţile datorate subscrisei până la aprobarea noului buget. Urmare a acestei informări, am comunicat tuturor partenerilor contractuali decizia Beneficiarului, asigurându-i că imediat ce se vor debloca sumele restante faţă de subscrisa ne vom onora la rândul nostru obligaţiile faţă de aceştia. Astfel, în toată această perioadă, am depus eforturi inimaginabile pentru plata taxelor faţă de bugetul de stat, pentru plata salariilor faţă de salariaţi, dar şi pentru plata contractelor încheiate cu partenerii comerciali. Prin urmare, susţinerile referitoare la trimiterea banilor încasaţi de la Statul Român în Italia nu sunt conforme cu realitatea, prin simplul fapt ca plata sumelor datorate subscrisei a fost suspendată începând cu luna septembrie 2012. Ba mai mult, în toată această perioada subscrisă am făcut plăţi către diverşi parteneri contractuali, marea parte a acestor sume provenind din Italia sau din credite bancare, astfel că informaţiile relatate sunt total neconforme realităţii. În concluzie, subliniem faptul că nu intenţionam să încasăm bani de la Statul Român şi să lăsăm proiectele începute neterminate – nu am avut niciodată această intenţie, la fel cum nu avem nici o intenţie în a nu ne onora contractele încheiate cu partenerii noştri contractuali”, arată un drept la replică al celor de la Pizzarotti referitor la acuzaţiile fostului deputat Urban.
