Tudor Chiuariu este unul dintre cei mai tineri ministri pe care România i-a avut pâna în prezent. Numirea sa a fost interpretata de catre Partidul Liberal, al carui membru este din anul 1997, ca „un pas înainte” menit sa încurajeze implicarea tinerilor în sistemul politic românesc. La putina vreme însa de la preluarea Ministerului, criticile la adresa activitatii lui Chiuariu nu au încetat sa apara, fiind perceput ca cel mai slab ministru al Justitiei. Dupa demisie, Chiuariu va deveni, la propunerea Delegatiei Permanente a Partidului, secretar general adjunct al partidului, responsabil cu problemele juridice si cu monitorizarea reformei în Justitie.</b>
Desi nu se poate spune cu exactitate cine va fi numit în locul ramas liber dupa mediatizata demisie, în cadrul PNL exista deja cel putin doua tabere: prima, din care face parte si premierul Tariceanu, care sustine numirea unui tehnocrat, cea de a doua, formata din opozantii primului ministru, si care o sustin pe senatorul clujean, Norica Nicolai.
Înca de la începutul mandatului Chiuariu a fost contestat si criticat de catre majoritatea celor din sistemul juridic si din sfera politicului. Chiar înainte de a fi numit ministru, pe vremea când era seful Departamentului de Lupta Antifrauda, Chiuariu a fost acuzat de relatiile cu deputatul iesean Relu Fenechiu si de participarea la deturnare de fonduri europene aduse liberalei Magda Tepoi. Dupa validarea sa în functia de ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu a declarat ca îsi propune sa promoveze un proiect prin care toti cei care au nevoie de asistenta juridica, sa poata beneficia de aceasta gratuit si sa reduca durata procedurilor judiciare "Nu trebuie sa mai avem hotarâri contradictorii ale diferitelor instante, care reduc încrederea cetateanului în justitie", declara Tudor Chiuariu.
Plec, dar ma voi întoarce!
În 9 decembrie minsitrul Justitiei si-a înaintat oficial demisia si a adresat o scrisoare deschisa presedintelui Basescu. El l-a acuzat pe acesta de imixtiune în problemele din justitie. Pe un ton vehement el îl acuza pe presedinte de declansarea unor nesfârsite mascarade, înscenate cu scopul de a-i diminua autoritatea si credibilitatea. „Nu am gresit cu nimic si refuz sa particip la mascarada pe care ati înscenat-o , folosindu-va de institutii care ar trebui sa vegheze la respectarea legii, dar actioneaza la comanda, încovoiate de servilism!”, afirma Tudor Chiuariu cu aceasta ocazie. El nu pierdea ocazia sa îi aminteasca lui Basescu de esecul referendumului si semi-esecului Partidului Democrat de la alegerile pentru Parlamentul European, ca urmare a pierderii încrederii majoritatii românilor. Totodata, ministrul demisionar îl acuza pe seful statului de a fi mai preocupat de „ declansarea unor conflicte fara obiect cu acei oameni pe care îi considerati adversari”, decât de soarta tarii si de opiniile românilor.
Tudor Chiuariu îsi încheie mesajul cu o promisiune „ atunci când aceasta înscenare ridicola va lua sfârsit, ma voi întoarce ca sa duc la bun sfârsit reforma din Justitie, iar atunci când voi finaliza reforma (…), nici dumneavoastra si nici un alt politician nu va mai putea sa foloseasca institutiile statului drept instrumente în lupta politica”.
„Buturuga” lui Chiuariu
Prea tânar pentru o asemenea functie, Tudor Chiuariu a crezut ca poate avea lumea la picioare, ca poate schimba pe cine vrea, când vrea. Însa, ideea de a-l demite pe Doru Tulus a declansat o adevarata cascada de critici la adresa sa. Tânarul ministru îsi depasea atributiile, propunându-si demiterea procurorului general si, mai apoi, a procurorilor sefi de la DIICOT si DNA.
Prima si cea mai vehementa reactie a fost cea a presedintelui Traian Basescu.
Tudor Chiuariu solicitase, înca din luna mai, Consiliului Superior al Magistraturii revocarea din functie a procurorului Tulus, seful Sectiei a II-a a Directiei Nationale Anticoruptie pentru…ineficienta.
Într-un interviu acordat postului BBC, Doru Tulus declara ca eventuala sa demitere ar putea avea printre cauze presiuni din partea politicienilor. El afirma ca „nu se poate vorbi de ineficienta atâta vreme cât volumul de munca este dublu, 18 rechizitorii fata de 9. În ce priveste al doilea motiv…nu-mi vine sa cred ca aud asa ceva. Este vorba de dosare trimise de un an de zile în judecata, cu prejudicii de milioane de euro si cu câteva zeci de inculpati. Conform legii, instantele acorda termen de aparare, ridica exceptii de neconstitutionalitate si se sta în medie cinci sase luni acolo”.
Omul nepotrivit la locul nepotrivit?
În luna mai, proaspatul ministru al Justitiei avea deja probleme…Abia ajuns la cârma ministerului, pe fondul gravelor divergente cu procurorul Doru Tulus el cerea, cu surle si trâmbite demisiile a trei dintre cei mai importanti subalterni ai sai: Ion Codescu, secretar de stat pentru afaceri europene, Cristi Danilet, consilierul ministrului si Laura Stefan, director al Directiei pentru relatia cu Ministerul Public, prevenirea criminalitatii si a coruptiei.
Ca urmare a iesirilor ministrului, atât Cristi Danilet, cât si Laura Stefan au s-au declarat consternati de aceste decizii si de acuzele ce li se aduceau. Mai mult, Danilet vorbea deschis despre presiunile pe care superiorul sau le facea asupra procurorilor. Undeva, în fundal, înca un demnitar din sistem demisiona, Alina Vrabie, directorul Directiei de avizare a actelor normative, parasea institutia, nefiind de acord cuavizarea unei hotarâri de guvern deja adoptate care prevedea transimterea unui imobil situat în municipiul Bucuresti în administrarea Companiei Nationale Posta Româna SA.
Proiecte de legi- proprii sau de împrumut?
În luna august, ministrul Justitiei propunea rediscutarea unui proiect de lege initiat, cu mai bine de 14 ani în urma de catre Ticu Dumitrescu, si anume anularea condamnarilor politice din perioada 1945-1989 si stergerea din caziere a sentintelor pronuntate si înlaturarea, în masura în care mai este posibil, a tuturor consecintelor acestora. În cazul decesului acestora, sotii sau descendentii lor, pâna la gradul al II-lea se vor putea adresa instantei. Vor fi acordate despagubiri pentru prejudicii morale, pentru echivalarea bunurilor confiscate sau repunerea în drepturi, daca sentinta pe motive politice a provocat decaderea din drepturi sau degradarea militara. La stabilirea cuantumului despagubirilor se va tine cont de legile anterioare, care au acordat deja unele reparatii materiale.
De asemenea, ministrul liberal al Justitiei a propus o noua lege a cetateniei. Desi foarte mândru de aceasta si auto-proclamat succesor si continuator al reformelor începute de catre Monica Macovei, Chiuariu a fost criticat de catre aceasta pentru ca si-a însusit proiectul de lege în forma propusa de catre ea.
O alta initiativa a ministrului a fost legata de modificarea legii Agentiei Nationale de Integritate prin ordonanta de urgenta, la câteva zile dupa ce proiectul în urma caruia se înfiinteaza institutia care va verifica averile demnitarilor a fost promulgat. Chiuariu îsi propunea, astfel, sa înaspreasca conditiile de declansare a verificarilor de catre ANI, înjumatatind de la 20.000 la 10.000 de euro diferenta dintre averea dobândita si veniturile realizate la preluarea mandatului. Fata de forma adoptata a legii se elimina astfel procentul de 10% din avere si se reduce suma minima care fusese stabilita la 20.000 de euro.
În noiembrie, aflându-se deja pe teren minat, Tudor Chiuariu si-a amintit de promisiunile de la începuturi: urgentarea solutionarii problemelor din justitie. Astfel el a propus, nici mai mult, nici mai putin decât modificarea legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale. Guvernul s-a grabit sa adopte proiectul de lege prin care procesele nu mai pot fi suspendate prin invocarea exceptiilor de neconstitutionalitate. Chiuariu considera ca invocarea acestor exceptii fusese transformat dintr-un drept într-un abuz folosit la scara larga, pentru a întârzia solutionarea dosarelor, astef încât prin proiectul sau a impus ca suspendarea sa nu mai fie facuta automat, atunci când Curtea va fi sesizata pe exceptii, ci va ramâne la latitudinea judecatorului, care va putea decide daca dosarul va fi sau suspendat sau daca procesul va continua totusi, în timpul solutionarii exceptiilor. Daca, însa, judecatorii constitutionali hotarasc ca exista, totusi, elemente neconstitutionale, dosarul va fi revizuit.
Reforma sau dictatura în Justitie?
Desi relatiile cu presedintele nu erau stralucite, ministrul Chiuariu i-a cerut sprijin acestuia pentru aprobarea unui proiect care viza restructurarea DIICOT. Ordonanta dorea sa dea puteri sporite procurorilor DIICOT si competente în urmarirea exclusiva a infractiunilor considerate grave, dar care nu intra în competenta Directiei Nationale Anticoruptie, cât si un buget propriu în cadrul celui al Parchetului General si calitatea de ordonator de credite pentru procurorul sef al DIICOT, pentru actiuni privind organizarea si constatarea infractiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire.
În timpul mandatului sau, Tudor Chiuariu a propus modificarea Codului de procedura penala, pe baza sistemului echivalent din Uniunea Europeana. Potrivit proiectului sau, în sistemul românesc ar trebui sa apara unele functii si etape noi precum Procedura de Camera Preliminara, Judecatorul de libertati, si vor disparea altele, cum ar fi posibilitatea de a cere restituirea dosarului la Parchet. O noutate absoluta ar fi ca judecatorul va decide, în timpul unei proceduri numita Procedura de Camera Preliminara, daca rechizitoriul este corect întocmit, si daca probele sunt obtinute în mod legal. „Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive noul Cod va reglementa mai strict cazurile în care începe urmarirea penala si va institui o procedura preliminara de verificare a legalitatii, si temeiniciei rechizitoriului numita Procedura din Camera Preliminara. Potrivit acesteia, daca nu sunt suficiente probe, instanta sa nu fie încarcata inutil cu o cauza care nu ar putea duce la condamnare“, a spus Chiuariu cu ocazia prezentarii proiectului. Tot în aceasta procedura se va stabili si cadrul procesual prin constituirea partii civile si a celei responsabile civilmente si tot aici se vor solutiona competentele, se înlatura probele obtinute ilegal si se verifica temeinicia acuzatiilor. Procurorul, ca titular al actiunii penale va trebui sa dovedeasca acuzarea prin administrarea de probe, iar audierea inculpatului va avea loc dupa adminsitrarea probelor în acuzare.
Regretat de unii, hulit de restul
Devenit unul dintre cei mai contestati ministri, Chiuariu a atras atentia tuturor prin demisia sa. Majoritatea celor din sfera politicului au comentat aceasta decizie prin aprecieri positive sau, dimpotriva, negative.
Daca Lucian Bolcas, vicepresedinte PRM a sarit în ajutorul ministrului demisionar, afirmând ca acesta a platit pentru ca a avut curajul de a “scurma în cuibul de vipere care s-a construit la DNA” si l-a laudat pentru reformarea Justitiei, Codruta Kovesi a declarat scurt ca a colaborat cu Chiuariu “bine dar ineficient”.
Asa cum era de asteptat, presedintele a avut o reactie dura la demisia ministrului Justitiei, numindu-l “un tânar mafiot, obraznic”, facând aluzii la vechile sale legaturi cu Relu Fenechiu.
Victor Ponta, vicepresedinte al PSD, l-a criticat pe fostul ministru pentru modul lipsit de demnitate, în care acesta a renuntat la putere.
Presedintele Partidului Democrat, Emil Boc l-a considerat pe Tudor Chiuariu ca fiind “omul nepotrivit, la locul nepotrivit” si a afirmat ca fiecare trebuie sa îsi assume raspunderea pentru deciziile pe care le ia. Ludovic Orban, fostul coleg de cabinet al tânarului liberal a sarit în apararea sa, subliniind ca nu vede nici un motiv pentru ca acesta sa demisioneze, iar Crin Antonescu s-a grabit sa propuna un alt candidant pentru functia ramasa vacanta…pe Norica Nicolai.
Ligia Popa
