Investitie inutila la Scoala Generala „Victor Motogna”din Breaza

Este evident că şcolile din judeţul Bistriţa-Năsăud au nevoie de reabilitări sau, în unele cazuri , de reparaţii capitale. Sunt totuşi situaţii în care investiţiile derulate prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud (ISJ BN) sau prin consiliile locale nu se justifică. Astfel, au fost alocaţi bani şi pentru lucrări la instituţii de învăţământ care au toate şansele să fie comasate la şcolile de centru. Este şi cazul Şcolii Generale „Victor Motogna“ din Breaza, unde sunt doar 87 de elevi şi preşcolari.
Aici, ISJ BN a derulat un proiect prin care s-a instalat o centrală termică, deşi autorităţile locale şi conducerea şcolii de centru spun că această investiţie nu se justifică , deoarece, până la urmă, elevii de la Breaza, din ce în ce mai puţini, vor fi transferaţi la Şcoala Generală Negrileşti.

Investiţie pentru o şcoală în curs de desfiinţare

Tănase Rodilă, directorul Şcolii Generale Negrileşti, la care este arondată Şcoala Generală „Victor Motogna”, spune că urmăreşte comasarea claselor de elevi de la Breaza cu cele de la şcoala de centru de la Negrileşti. De altfel, la Breaza atât ciclul primar, cât şi ciclul gimnazial funcţionează cu clase simultane. „Nu ne putem bate joc de copii, să le predăm în clase simultane, de aceea urmăresc să îi aduc pe elevii de la Breaza la Negrileşti, unde toate cadrele didactice sunt calificate, nu există clase simultane, deci performanţa şcolară ar fi mult mai mare. Se ştia şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean că aici în doi-trei ani va trebui să mutăm elevii la şcoala de centru. Noi trimitem anual SC-urile, deci se ştie aproximativ câţi elevi vor fi într-o şcoală şi peste patru ani. Inspectoratul ştia că aici vor fi atât de puţini elevi. Consider că investiţia de circa 30.000 de lei, pentru o centrală termică, a fost total inutilă”, a precizat pentru Gazeta de Bistriţa, Tănase Rodilă. Directorul coordonator spune că, tocmai din cauza motivelor anterior menţionate, investiţia trebuia făcută la şcoala de centru, nu la o instituţie de învăţământ secundară care urmează, vrând-nevrând, să fie desfiinţată. Un alt motiv pentru care acesta consideră ineficientă investiţia în centrala termică de la Şcoala Generală din Breaza este acela că nu s-au montat geamuri tip termopan, uşile sunt fabricate din placaj, nu se închid, pereţii nu sunt izolaţi, deci căldura nu se menţine în clădire. Directorul coordonator spune că nu are nicio vină, deoarece nu deţinea această funcţie când a fost demarată lucrarea pentru centrala termică: „Nu eram director atunci, dar, dacă ar fost după mine, făceam această lucrare la Negrileşti, pentru că, până la urmă, se ajunge la comasare”.

Rodilă îşi doreşte un campus şcolar la Negrileşti

Directorul şcolii spune că singura investiţie viabilă ar fi înfiinţarea unui campus şcolar la Negrileşti unde sunt 15 cadre didactice calificate. În plus, „s-ar putea, pentru că avem suficient spaţiu, să funcţioneze o cantină şcolară şi un internat pentru elevii din Breaza şi Purcărete. Aşa, randamentul şcolar ar fi mult mai mare, elevii nefiind nevoiţi să facă zilnic naveta la şcoala de centru”, a mai precizat Rodilă.

Doar 37 de elevi în ciclul gimnazial

Situaţia pe care a prezentat-o directorul de la şcoala de centru este una cât se poate de reală, pentru că în ciclul primar sunt doar 32 de elevi, în cel gimnazial 37, iar la grădiniţa de copii, în toate grupele, sunt doar 18 preşcolari. Ceea ce presupune că în următorii ani vor fi sub 50 de elevi în toată instituţia de învăţământ, deci instituţia nu va mai putea funcţiona. În astfel de condiţii, decizia ISJ BN este oarecum bizară. Chiar dacă investiţia  a fost începută în urmă cu cinci ani, se ştia, în urma situaţiilor trimise la ISJ, că numărul elevilor va fi în 2010 atât de redus.

Nu a fost în mandatul meu, deci…nu mă bag!

Se pare că nimeni nu se consideră vinovat pentru această situaţie creată. La fel ca şi directorul coordonator, primarul comunei Negrileşti, Ioan Pugna, a găsit aceeaşi scuză: investiţia nu s-a derulat prin intermediul consiliului local şi, în plus, această investiţie nu s-a făcut în timpul mandatului său. Un alt aspect pe care edilul l-a punctat a fost acela că primăria suportă cheltuieli triple faţă de şcoala de la centru. „Şi asta… de când  cu centrala. Acesta este «câştigul» nostru. Plătim enorm de mult! Pe cei de la ISJ Bistriţa-Năsăud nu-i interesează. Au făcut proiectul, l-au realizat, iar noi trebuie să plătim cheltuielile foarte mari pe care ni le aduce centrala termică”, a declarat Ioan Pugna. Acesta mai spune că era mult mai bine atunci când se foloseau sobele de teracotă pentru încălzirea şcolii, deoarece era cald în sălile de curs şi se folosea o cantitatea redusă de material lemnos. De asemenea, dacă elevii de la Breaza ar fi transferaţi la Şcoala Generală Negrileşti, cheltuielile cu transportul acestora ar reprezenta doar 25% din cheltuielile actuale pentru întreţinerea şcolii. Astfel, bugetul local ar mai primi o gură de oxigen în această perioadă dificilă din punct de vedere financiar.

Dar Vasile Marc …„nu, că Batman, Batman!”

Inspectorul şcolar general, Vasile Marc, susţine că investiţia este una utilă şi că această şcoală nu se desfiinţează încă. Acesta nu a precizat cât timp totuşi va mai funcţiona instituţia de învăţământ de la Breaza şi nici dacă este rentabilă financiar. „Generalul” spune că, deocamdată, cadrele didactice care profesează la Breaza nu trebuie să îşi facă griji, deoarece nu vor rămâne fără posturi. Totuşi, dacă se merge pe această idee, nu ar fi exclus ca aici să fie mai multe cadre didactice decât elevi. Numai că… ISJ-ul este în măsură să decidă când se va comasa şcoala de la Breaza cu cea din Negrileşti.

În aşteptarea „stranierilor”

Doar o minune ar putea salva (în viziunea autorităţilor locale ) şcoala din Breaza de la desfiinţare: revenirea în ţară a celor plecaţi în Spania, Italia, Portugalia şi Franţa. Ceea ce ar însemna o creştere masivă a numărului de elevi. Circa 100 de familii din localitatea bistriţeană Breaza sunt plecate la muncă în străinătate sau sunt stabilite în ţări din Occident. Însă majoritatea au o situaţie financiară foarte bună „dincolo”, au servicii stabile, locuinţe cumpărate, iar şansele ca aceştia să se întoarcă prea curând în ţară sunt reduse.

În loc de concluzii

De obicei, în România se fac lucrurile, iar ulterior se face o analiză privind eficienţa acestora. Se demarează implementarea unor proiecte doar de dragul proiectelor, pentru că aşa e la modă. Nimeni nu îşi pune problema dacă ne permitem să cheltuim fără nicio finalitate, dacă e bine să pui termopan la un bordei din chirpici, ca apoi să te trezeşti că îţi cad pereţii sub greutatea geamurilor. Cam asta s-a întâmplat şi la Breaza. La polul opus se află şcoala de la centru, din Negrileşti, unde investiţia care priveşte modernizarea grupurilor sanitare este în acest moment stopată. Motivul? Lipsa banilor. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 150.000 de lei, din care s-a plătit cam 40%.
Din cauza unor asemenea proiecte de investiţii, făcute după ureche, ISJ BN (deşi cu siguranţă nu e un caz unic în ţară), are datorii de circa 9.300.000 de lei, iar de noi investiţii nici nu poate fi vorba.

Raimond PETRUŢ