Interdicția impusă de instanță a expirat, dar mai trebuie să stea pe tușă! Profesorul bătăuș de la Șanț, barat de lege să ajungă iar la catedră în următorii ani

Vasile Maternik, profesorul de sport care, în perioada 2017-2019, a agresat fizic mai mulți copii de la Școala Gimnazială Enea Grapini din localitatea Șanț, nu se poate întoarce la catedră, deși au trecut cei trei ani în care nu a avut voie să predea în vreo școală din România. Înainte de a începe anul școlar 2024 – 2025, Maternik a intenționat să revină pe post la școala din Șanț, însă a fost refuzat, atât de conducerea școlii, cât și de administrația locală.

Faptul de Vasile Maternik nu a fost primit înapoi pe post, a fost anunțat chiar de primarul comunei Șanț.

“Referitor la zvonul că domnul profesor Maternik va profesa din nou în școala noastră, vă informăm că nu este adevărat. Într-adevăr, și-a depus o cerere la școală pentru reangajare, dar din motive de legislație nu poate fi reintegrat în școală și i se va comunica un răspuns în acest sens”, a scris primarul pe pagina de Facebook a Primăriei Șanț.

Deși prin sentința Judecătoriei Năsăud pronunțată în ianuarie 2021, devenită definitivă prin sentința Curții de Apel Cluj în mai 2021, lui Vasile Maternik i s-a interzis să mai meargă la catedră timp de 3 ani, perioadă împlinită deja, de fapt acesta nu va mai putea profesa încă 4 ani de acum încolo. Și asta din cauză că, din vara anului trecut a fost schimbată Legea Educației. Dacă înainte de intrarea în vigoare a noii legi, cadrele didactice sancționate cu desfacerea contractului de muncă se puteau reabilita după doar 12 luni și aveau posibilitatea să reintre în învățământ, acum perioada este cu mult mai mare, de 7 ani. Prin urmare, Vasile Maternik nu va mai putea profesa decât din toamna anului 2028 încolo.

Realitatea este însă că, la școala gimnazială din localitatea Șanț, cel puțin, sunt slabe șanse să revine la catedră, chiar și după ce va expira perioada de interdicție, ținând cont de adversitatea de care dau dovadă localnicii față de Vasile Maternik, fiindcă oamenii nu i-au uitat comportamentul pe care l-a avut față de copiii lor de-a lungul timpului. Dovadă și rumoarea ivită în comună atunci când s-a aflat că Maternik a depus cerere să revină la catedră. Numai că oamenii pot, cel puțin în următorii 4 ani, să răsufle ușurați.

Bătăuș în toată regula

Ce a dus la o astfel de adversitate față de Maternik? Ei bine, în 2017, profesorul de sport a lovit doi copii. Concret, acesta a tras-o de păr și de urechi o fată de clasa a VIII-a care stătea cu colegii pe unul din coridoarele școlii, pe motiv că l-ar fi înjurat în timpul orei de educație fizică. Pe un alt băiat, căruia i se făcuse rău și a ajuns în dreptul unui tomberon în care a scuipat/vomat, Maternik l-a lovit cu picioarele în partea dorsală, pe motiv că l-ar fi scuipat pe el în mod intenționat. Părinții au depus plângere penală, iar după ce a fost trimis în judecată, instanța l-a condamnat, în același an, la 4 luni de închisoare cu amânare.

După mai bine de un an, în octombrie 2018, Maternik a comis-o din nou! L-a luat la palme pe un alt elev, care juca fotbal pe terenul de sport cu alți colegi. Copilul alergase după minge și din greșeală s-a izbit de profesorul de educație fizică. În acel moment, urechile copilului au cunoscut puterea palmelor lui Maternik.

Dascălul nu s-a oprit nici după acest incident, fiindcă în martie 2019 a lovit o copilă de clasa a V-a. Acesta ținuse ora în clasă pentru a-i învăța pe copii să joace șah. După finalizarea orei, Maternik a ieșit din sala de clasă, după cum arată procurorii în rechizitoriu, iar viitoarea victimă a rămas în clasă cu alte două colege pentru a aduna piesele de șah. Când fetele au ieșit pe hol, au fost întâmpinate de profesor, care, foarte nervos fiind, le-a cerut să intre înapoi în clasă. Copilele s-au conformat, iar Maternik a intrat și el în sala de clasă, moment în care victima sa s-a aplecat după o piesă de șah care rămăsese rătăcită pe o bancă. Atât i-a trebuit lui Maternik, acesta prinzând-o de păr și zgâlțâind-o pe fetiță, după care a început să lovească cu catalogul în catedră, până l-a rupt, și a spart un ghiveci de flori.

Reclamat de părinți, Vasile Maternik s-a ales cu un nou dosar penal pentru două fapte de purtare abuzivă și una de distrugere.

În iulie 2019, dascălul a fost trimis în judecată, iar doi ani mai târziu, el a fost condamnat la un an și 6 luni de închisoare cu suspendare.

Instanța: Inculpatul nici în prezent nu realizează consecințele faptelor comise

Chiar dacă pedeapsa nu a fost una foarte mare pentru faptele comise, instanța l-a taxat dur pe Maternik, arătând că violențele au fost exercitate asupra unor persoane fără apărare, pe care le-a umilit și le-a expus oprobriului public totodată. Judecătorul a mai subliniat că Maternik nu era la primul contact cu legea penală, dar cu toate acestea nu a conștientizat gravitatea faptelor sale, astfel că a ajuns la concluzia că trebuie să îi aplice o pedeapsă severă.

“Sub aspectul circumstanțelor personale, instanța constată că inculpatul, în vârstă de 50 de ani, nu se află la primul contact cu legea penală, fiind stabilită în sarcina sa o pedeapsă pentru fapte identice cu cele ce fac obiectul prezentei cauze și va avea în vedere înscrisurile în circumstanțiere depuse de către acesta la dosarul cauzei.

Prin prisma raționamentului prin care inculpatul încearcă să-și justifice comportamentul față de minorul YY, raționament expus instanței la momentul la care inculpatul a avut ultimul cuvânt, și anume că minorul YY, fugind cu mingea a intrat în brațul său care i-a fost rupt și nu era vindecat, acesta fiind motivul pentru care s-a enervat «minorul a fost mai atent la minge decât la un profesor» și «cei 7 ani de acasă contează» se poate concluziona că se impune aplicarea unei pedepse îndreptate spre maximul special al pedepsei.

Inculpatul nici în prezent nu realizează consecințele faptelor comise și repercusiunile emoționale resimțite de un copil agresat de către un profesor, încercând în continuare să își justifice comportamentul agresiv printr-o pretinsă lipsă de respect al copilului ce joacă fotbal pe un teren (deci nu în sala de clasă sau alt spațiu impropriu activității) pe care profesorul stă să povestească cu alți elevi. Se apreciază că nu poate exista absolut niciun motiv pentru care un cadru didactic să agreseze fizic un elev, chiar în ipoteza lipsei de bună cuviință a acestuia, educația acordată fiind necesar a fi adaptată unei societăți civilizate.

În raport de cuantumul pedepsei ce va fi aplicată pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite instanța apreciază că în cauză nu se poate acorda beneficiul stipulat prin art. 396 alin. (10) Cod procedură penală întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în aprecierea instanței niciuna dintre situațiile reglementate nu își poate regăsi aplicabilitatea în cadrul acestei spețe.

Instanța reține că pedeapsa este o măsură de constrângere și totodată o modalitate de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale , ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări , fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate fată de ceilalți membri ai societății.

Astfel, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța are în vedere că aceasta se dispune raportat la scopul executării pedepsei, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a deținuților sau persoanelor internate. Pe de altă parte, pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice profunde ale inculpatului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice în mod statornic comportamentul. Pedeapsa este în măsură să realizeze această finalitate numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea inculpatului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă (în același sens, ICCJ, secția penală, decizia nr. 1243/13.12.2017).

În raport cu toate aceste criterii, instanța va alege, dintre pedepsele alternative prevăzute de lege (închisoarea și amenda), pedeapsa mai severă, aceea a închisorii, pe care o va stabili, în funcție de aceleași criterii prevăzute la art. 74C.pen., având în vedere toate circumstanțele relevate anterior, la o durată de un an pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, îndreptându-se spre pedeapsa amenzii penale în privința infracțiunii de distrugere”, a conchis instanța, care i-a aplicat lui Maternik o pedeapsă finală de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pe o perioadă de supraveghere de 3 ani, pentru purtare abuzivă, plus 100 de zile amendă cu muncă în folosul comunității, pentru infracțiunea de distrugere. De asemenea, pe perioada de supraveghere, adică de 3 ani, instanța i-a interzis lui Maternik să mai predea în vreo școală.