Un proiect de lege despre care s-a discutat foarte puţin în spaţiul public, probabil din cauză că nici nu se doreşte să fie făcut cunoscut, a ajuns pe masa senatorilor, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut! Respectivul proiect de lege vine să modifice legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic a provocat deja multe reacţii din partea tagmei avocaţilor, care spună că profesia de consilier juridic, dacă modificările vor fi adoptate, va fi pusă pe acelaşi palier cu profesia de avocat.
Printre iniţiatorii proiectului de lege de lege se află şi un parlamentar bistriţean, senatorul Ioan Deneş, care spună că, deocamdată, propunerile de modificare ale legii au fost preluate direct din partea reprezentanţilor la nivel naţional al consilierilor juridici, însă când vor începe dezbaterile în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu siguranţă vor fi aduse amendamente.
Nu mai puţin de 40 de parlamentari, în frunte cu senatorul PSD Ioan Chelaru, sunt iniţiatorii unui proiect de lege care aduce modificări importante la Legea 514/2004 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Profesia ar deveni aproape identică cu avocatura
Dacă în prezent, consilierul juridic poate fi numit în funcție sau angajat, proiectul legislativ aduce o nouă formă de organizare esențială: societatea civilă profesională, care se va înscrie înscriși în Tablourile consilierilor juridici ținut de către Colegiile în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Mai mult decât atât, prin modificările aduse, un consilier juridic va putea reprezenta persoanele juridice de drept public şi privat în faţa instanţelor judecătorești, a organelor de urmărire penală,a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a altor entități de drept public și privat.
Parcurgând textul cu propunerile aduse pentru modificarea legii mai sus amintite, aceste societăți formate din consilieri juridici seamănă foarte mult cu societățile civile de avocați profilate pe reprezentarea în procese și consultanță pentru companii. Diferența este că avocaţii sunt membri într-un Barou, unde au intrat printr-un examen dificil, iar consultanţii juridici sunt membri în Colegiu, unde intră în baza diplomei de jurist de la o facultate de drept acreditată.
În concluzie, pentru a avea clienți persoane juridice, indiferent că vorbim de civil sau penal, nu mai trebuie să devii avocat.
Opiniile avocaţilor
Iată şi cum percep avocaţii, acest proiect de lege.
- Avocat Diana Morar:
„Aceasta intenţie legislativă constituie o consecinţă a Deciziei nr.15/21.09.2015 a ICCJ – recurs în interesul legii, privind aplicarea art. 348 din Codul penal, vizând exercitarea profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare a profesiei stabilite prin Legea nr.51/95 rep. Cu alte cuvinte, proiectul creează posibilitatea exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat şi altor categorii de persoane, respectiv, cele care au dobândit calitatea de consilier juridic, fie prin angajare, fie prin numire şi înscrierea într-un aşa zis ordin ce constituie corpul profesional. În acest fel, ţinând cont de contextul menţionat, se încearcă recalificarea tuturor celor care făceau parte din Baroul Bota, prin reorganizarea sub o altă egidă, a aceleiaşi speculaţii care a dat naştere unei organizaţii ce funcţiona paralel şi în afara legii cu corpul avocaţilor. Iar aceasta întrucât, în cauza Bota contra România, CEDO s-a pronunţat în sensul aprecierii importantei sociale a profesiei de avocat ca fiind unica în reglementarea legislativă naţională, neputând exista două uniuni sau două forme de asociere profesională, una a avocaţilor şi una a consilierilor juridici cu aceleaşi competenţe. Vizând aceste aspecte, precum şi prevederile constituţionale, respectivul proiect, în forma dată, nu are şanse reale ca să devină lege. Din lecturarea proiectului, un aspect important mi-a atras atenţia: se înlătură sintagma „persoanele juridice în slujba cărora se află consilierul juridic”, eliminându-se astfel raportul de subordonare dintre consilierul juridic ca angajat şi persoana juridicăîn slujba căruia se află ca angajator, pentru a se crea şi mai mult iluzia unei aşa zise independenţe a profesiei de consilier juridic. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, se desprinde vădit ideea de confuzie, pentru asimilarea cu cât mai multă uşurinţă cu profesia de avocat şi eventual subrogarea în activităţile specifice avocatului. Ar fi o imaturitate şi un regres legislativ cu consecinţe devastatoare pe termen lung, ca acest proiect să treacă”.
- Avocat Septimiu Chiorean:
„Am citit şi eu propunerile şi am rămas pur şi simplu uimit.
Lucrurile sunt destul de interesante şi grave, fiindcă dă, în primul rând, posibilitatea consilierului juridic, care în mod normal era angajat cu contract de muncă la o societate comercială sau la o instituţie publică, să îşi deschidă propriul lui „SRL” cu obiect de consultaţii juridice. Una dintre propunerile de modificare aduse spune că, unul sau mai mulţi consilieri juridici definitivi îşi pot deschide o societate profesională de consilieri juridici. Aceste societăţi par a fi nişte entităţi juridice create prin lege, prin care se dă posibilitatea consilierului juridic să nu mai aibă un raport de contract de muncă cu angajatorul, că să fie asimilat aproape cu statutul avocatului, deşi statutul consilierilor juridici este diferit. (…) Nu mai vorbim şi de faptul că, în lumina propunerilor de modificare, un consilier juridic,după ce termină facultatea îşi ia definitivatul ca şi consilier, examen care nu este foarte complicat şi care din punctul meu de vedere este un simulacru, se hotărăşte să nu mai aibă un contract de muncă cu firma, ci să aibă propria firmă de consultaţii juridice şi, în plus, poate să meargă în faţa instanţei. În principiu, articolul care le-ar da libertatea să meargă în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală, etc., este copiat din legea avocaturii. Este foarte interesantă şi expunerea de motive ale iniţiatorilor, în care se spune că se doreşte unificarea profesiilor juridice. Cum adică le unifici? Că dacă le unifici faci una singură, ori eu din câte văd s-ar face un alt „barou”. Un barou paralel. Apoi, dacă stau să mă gândesc la faptul că este modificat Codul fiscal şi PFA-urile sunt lovite crunt de impozite, mă întreb statutul ăsta juridic al societăţii civile de consilieri juridici ce statut are? Fiindcă dacă este înregistrat ca şi microîntreprindere, SRL, automat se găseşte varianta de a fi ocolite o serie de taxe şi impozite”.
Deneş: Proiectul va suferi modificări importante! Acum este în dezbatere publică
Senatorul bistriţean Ioan Deneş, care este co-iniţiator al acestui proiect de lege spune că este foarte probabil ca acesta să fie amendat, iar forma finală să fie diferită de ceea ce este acum.
„Iniţiativa a venit pentru readapta, actualiza legea 514/2003 cu noile reglementări în domeniu, cu noile compatibilizări, întrucât consilierii juridici lucrează practic într-un context mult mai amplu. Însă, la această iniţiativă se va veni cu o serie de amendamente destul de importante, care încă nu s-au putut depune pentru că proiectul trebuie să obţină un punct de vedere din partea Consiliului legislativ, de la Guvern, de la Consiliul economic şi social. După ce vor fi trimise punctele de vedere, se va ajunge în comisii unde vor fi depuse destul de multe amendamente, în urma şi a dezbaterii publice, fiindcă acum proiectul este şi în dezbatere publică. Iniţiativa a venit din partea consilierilor juridici, al căror număr în România este de circa 30.000, dar cum nu au putut iniţia ei un proiect de modificare a legii existente întrucât ar fi avut nevoie de 100.000 de semnături şi procesul ar fi fost îngreunat, atunci a fost preluată de 3 parlamentari, domnii senatori Ioan Chelaru şi Bogdan Ciucă şi de domnul deputat Cătălin Boboc. Eu însă am avut recent o discuţie cu domnul senator Chelaru, care este avocat, care a subliniat că va veni cu destul de multe amendamente şi care vor schimba destul de mult sensul iniţiativei consilierilor juridici”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, senatorul Deneş.
