În urmă cu câteva săptămâni arătam că fostul pădurar Dragomir Botoiu a fost executat silit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, deși omul nu este încă trimis în judecată de procurori din cauză că încă nu este întocmită o expertiză independent pentru stabilirea certă a prejudiciului. Același institut a vrut să îi scuture de bani și pe Grigore Avram, fostul șef al Gărzii Forestiere, dar și pe Silviu Cira, fost șef al Ocolului Silvic Valea Șieului RA, care au scăpat ca prin urechile acului de o condamnare într-un dosar instrumentat de DNA, ca urmare a prescrierii faptelor. Institutul i-a dat în judecată și a cerut judecătorilor să îi oblige la plata în solidar a circa 1,67 milioane lei, cu titlu de prejudicii aduse reclamantului ca urmare a săvârșirii faptelor penale care au generat paguba.

Avram a fost trimis în judecată de procurorii DNA de două ori. Prima dată în iulie 2017, acuzațiile fiind de conflict de interese, fiindcă acesta deţinea simultan atât calitatea de inspector-şef al ITRSV, cât şi pe cea de membru al Consiliului de administraţie al Ocolului Silvic Valea Şieului RA, fals intelectual (două fapte) și una de fals în înscrisuri sub semnătură privată, la acea vreme fostul șef al ITRSV Cluj încheind cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției.

Procesul nu a durat foarte mult, astfel că, pe 16 octombrie 2017, instanţa bistriţeană pronunţat sentinţa. Tribunalul a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei, iar Grigore Avram a fost condamnat la doi ani şi o lună de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 4 ani şi două luni. Totodată, acestuia i s-a interzis ca pe o perioadă de 10 ani să nu mai ocupe vreo funcţie publică.

Sentinţa pronunţată la Bistrița a fost atacată în apel de Grigore Avram, ca nefiind temeinică şi legală, în condiţiile în care, pe 1 octombrie 2017, cu două săptămâni înainte ca instanţa bistriţeană să pronunţe sentinţa, pentru acuzaţia de conflict de interese intervenise prescripţia specială. Drept urmare, la Curtea de Apel Cluj acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost respins, pe data de 12 decembrie 2017, astfel că dosarul a fost retrimis la DNA pentru refacerea rechizitoriului.

După nici două săptămâni, pe 20 decembrie 2017, după ce procurorii DNA au refăcut rechizitoriul, Avram a fost trimis în judecată pentru a doua oară. De data aceasta bistrițeanul a fost acuzat de fals intelectual (două fapte) și fals în scrisuri sub semnătură privată și nu a mai încheiat vreun acord de recunoaștere a vinovăției.

La finalul procesului pe fond, la finele lunii septembrie 2019, Tribunalul Bistrița-Năsăud a ajuns la concluzia că Avram se face vinovat de fals intelectual, astfel că l-a condamnat la o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu suspendare.

Fostul șef al ITRSV Cluj, azi Garda Forestieră, a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, însă până să ajungă judecătorii la o hotărâre, faptele de care era acuzat Avram s-au prescris, astfel că acesta a scăpat basma curată total.

Institutul n-a așteptat sentința definitivă și a cerut despăgubiri

Până să se pronunțe însă Curtea de Apel Cluj, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, care în primul dosar din 2017 s-a constituit parte civilă, la circa o lună după ce Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a condamnat cu suspendare pe Avram, l-a chemat pe acesta în judecată pentru plata unor daune (acțiune în răspundere delictuală). Alături de Avram, a fost dat în judecată și fostul șef al Ocolului Silvic Valea Șieului RA – Silviu Cira.

În cererea de chemare în judecată, cei de la Institut au făcut un talmeș-balmeș, amintind și de faptul că, în primul dosar din 2017, Avram își recunoscuse vina.

“Reclamantul solicită să se rețină că în cauză Institutul în calitate de entitate prejudiciată ca urmare a săvârşirii faptelor penale reţinute de Ordonanţa din 05.07.2017 în dosarul penal nr.l63/P/2016 s-a înscris ca parte civilă în cauza penală. Prin ordonanţa sus-menţionată organele de cercetare penală, respectiv procurorul de caz, au clasat o serie de infracţiuni şi au disjuns cauza pe aspectul comiterii infracţiunilor de fals intelectual în forma continuată, prevăzută de art.289 alin.l vechiul Cod penal (două acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 alin,(l) vechiul Cod penal şi conflict de interese prevăzută de art.2531 in.(i) Cod penal, acestea fiind faptele care prin săvârşirea lor au generat prejudiciul în dauna Institutului. Prin încheierea penală nr. l14/CP/2017 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în 11.10.2017 în dosarul penal nr.3053/112/2017 se admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, din Ordonanţa emisă de procuror în 05.07.2017 pe aspectul recunoaşterii vinovăţiei de către inculpaţii-debitori pe parte civilă şi se desfiinţează înscrisurile falsificate. Din acest moment devin aplicabile dispoziţiile civile prevăzute de art. 2517, art.2537 şi art.2541.

Pe fond, reclamantul solicită admiterea cererii şi să se dispună obligarea pârâţilor la plata în solidar a sumei de 1.673.773,40 lei cu titlu de prejudicii aduse reclamantului ca urmare a săvârşirii faptelor penale care au generat paguba”, au arătat reprezentanții Institutului “Marin Drăcea”, aceștia precizând totodată că, în 2010, au reușit anularea în instanțe a actelor false întocmite de Avram și Cira.

“Practic, după «rezilierea» contractelor de administrare încheiate de cele trei comune cu reclamanta, cu toate ca HCL au fost desființate, iar solicitările de invalidare ale contractelor de administrare au fost respinse, ICAS Bucureşti nu a realizat niciun act de administrare a suprafeţelor cu vegetaţie forestiera de la sfârşitul anului 2009”, au mai subliniat reprezentanții institutului.

De cealaltă parte, pârâții au arătat faptul că actele false despre care se face vorbire în dosarul DNA, sunt acțiuni care s-au petrecut după datele la care se referă cei de la Institut. Concret, Avram și Cira au întocmit actele false în 2011, însă le-au antedatat 2009, 2010. În concluzie deci, nu exista nicio legătură între actele anulate de Institut în instanțe și acordul de recunoaștere a vinovăției de către Grigore Avram cu procurorii.

Instanța: Acțiune împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă

La final, instanța vine și arată că singurele entități împotriva cărora institutul se putea îndrepta cu astfel de pretenții erau primăriile din Teaca, Lechința și Galații Bistriței, întrucât actele pentru care s-a obținut anularea au devenit operaționale abia după adoptarea lor în consiliile locale ale comunelor respective. Ceea ce a făcut institutul, însă a pierdut în fața celor trei administrații locale. De asemenea, mai arată instanța, Institutul a avut posibilitatea să acționeze în judecată, în contencios administrativ, și Garda Forestieră sau Ministerul Apelor și Pădurilor, emitente ale actelor administrative anulate.

“ (…) reclamanta avea posibilitatea de a se îndrepta împotriva acestora cu acţiune în contencios administrativ, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. ######## potrivit cărora: „(1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. (2) Cererile se adresează instanţelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2)”. Reclamanta nu a uzitat însă de această cale prevăzută de lege, în prezent fiind deja împlinit termenul de 1 an în care acţiunea în despăgubiri faţă de emitenţii actelor putea fi formulată”, se arată în documentul instanței.

Astfel, judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au respins acțiunea Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, care a pierdut și în apel la Curtea de Apel Cluj, acțiunea fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă. În plus institutul a fost obligat de ambele instanțe la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâților, care s-au cifrat per total la aproximativ 23.000 lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here