Cristian Hoalbă, nașul primarului de Prundu Bârgăului, Doru Crișan, a pierdut încă un proces în încercarea sa disperată de a ține în picioare hala pe care a construit-o în baza a două autorizații de construire emise de Primăria Prundu Bârgăului în afara legii, acte anulate de instanțele de judecată. Cum cele trei vecine ale sale au cerut demolarea construcției, prin intermediul unui executor judecătoresc, Hoalbă a găsit de cuviință să conteste executarea silită în instanță. Însă, judecătorii, atât cei de la Judecătoria Bistrița, cât și cei de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, i-au spus NU!
Reamintim că, în acest moment, pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud se judecă cererea Instituției Prefectului, de anulare a unei a treia autorizații de construire obținută pe lângă lege de Cristian Hoalbă. În același dosar, părți reclamante sunt și cele trei vecine al bârgăuanului.
Adriana Tăut, Victoria Cireș și Maria Morariu au cerut demolarea halei lui Hoalbă prin executor judecătoresc, în ianuarie 2021, la 4 luni după ce Curtea de Apel Cluj i-au anulat definitiv bârgăuanului a doua autorizație de construire emisă ilegal de Primăria Prundu Bârgăului, iar prin sentință acesta era obligat să desființeze construcția.
Dar cum nu a vrut să se conformeze somației executorului judecătoresc, a mers în instanță și a contestat executarea silită. Evident ca să tragă de timp pentru a găsi o soluție să-și salveze construcția, dar și să demonstreze oarecum că face ce vrea el, nu ce vor vecinii.
Nu avea nevoie de autorizație de demolare
Numai că prima instanță, respectiv Judecătoria Bistrița nu i-a dat dreptate lui, ci vecinilor, astfel că Hoalbă a atacat hotărârea judecătorească cu apel, la Tribunalul Bistrița. Unde a luat iar peste nas, judecătorii considerând că acțiunea bârgăuanului este nefondată.
Astfel, în motivarea sentinței, se arată că Hoalbă a cerut anularea executării silite pe motiv că demolarea halei nu se poate realiza în termenul de 10 zile, întrucât demolarea presupune emiterea unei autorizații de demolare, fiindcă imobilul nu s-a edificat ilegal, ci în baza unei autorizații de construire anulată ulterior. Tribunalul arată, însă, cu subiect și predicat exact contrariul, și anume faptul că autorizațiile de construire au fost ilegal emise și drept urmare au fost anulate, plus că prin aceeași sentință s-a impus, ca sancțiune, demolarea halei, astfel că în acest context nu mai este necesară o autorizație de demolare, ci se putea acționa în mod direct, fiind vorba de fapt de lucrări realizate abuziv.
“Prin sentința civilă nr. 74/2020 pronunțată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la data de 24 martie 2020 în dosarul nr. 594/112/2019 (…), care a stat la baza declanşării executării silite, definitivă la data de 5 octombrie 2020, s-a dispus anularea autorizaţiei de construire nr. 38/27.11.2018 emisă în favoarea reclamantului, acesta fiind obligat la desfiinţarea construcţiei edificate.
Anterior, prin sentinţa civilă nr. 100/2019 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la data de 29 martie 2019 în dosarul nr. 210/112/2012 (…) s-a dispus suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 38/2018 până la soluţionarea acţiunii ce viza anularea autorizaţiei.
Autorizaţia nr. 38/2018 privea efectuarea de lucrări de modificare pe parcursul execuţiei la construcţia hală depozitare şi comercializare materiale de uz casnic, produse alimentare şi împrejmuire teren pentru edificarea căreia s-a emis iniţial autorizaţia nr. 16/29.03.2017, anulată definitiv la data de 15 noiembrie 2018 prin sentinţa civilă nr. 285/2018 pronunţată de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 1308/112/2017.
Executarea silită a fost demarată la data de 20 ianuarie 2021 (…).
După promovarea prezentei contestaţii la executare s-a depus la dosar autorizaţia de desfiinţare a lucrărilor existente şi de edificare a unei noi lucrări contrând în casă de locuit în regim de înălţime P+E, anexe gospodăreşti şi împrejmuire teren (…), a cărei anulare judiciară s-a solicitat în dosarul nr. 2366/112/2021 de către Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, aflat pe rolul instanţei, cu termen de judecată la data de 15 decembrie 2022, precum şi în dosarul nr. 2815/112/2021 de către pârâtele din prezentul dosar, conexat la data de 17 martie 2022 la dosarul nr. 2366/112/2021 (…).
Aşa cum rezultă din cuprinsul titlului executoriu, măsura desfiinţării construcţiei s-a dispus cu titlu de sancţiune, reţinându-se emiterea autorizaţiei nr. 38/2018 cu încălcarea prevederilor Legii nr. 50/1991, deoarece modificările de temă privind lucrările de construcţii nu au intervenit în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire; la baza emiterii autorizaţiei a stat documentaţia întocmită în vederea emiterii primei autorizaţii nr. 16/2017, anulată prin hotărâre judecătorească; nu au fost îndeplinite cerinţele stabilite prin sentinţa civilă nr. 285/2018, documentaţia neconţinând suficiente părţi scrise şi desenate sau conţinând părţi insuficient de explicite pentru a clarifica aspecte legate de:
‣ retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare, în acest sens fiind necesar:
– un plan de trasare şi un plan de situaţie mai explicit, pe care să fie amplasate şi clădirile de pe pacelele învecinate;
– procentul de ocupare al terenului şi coeficientul de utilizare al terenului;
– un breviar de calcul al suprafeţelor construcţiei);
‣ amplasarea împrejmuirii şi modul în care relaţionează cu vecinătăţile;
‣ studiul geotehnic;
‣ alte planşe care privesc demolarea celor două clădiri menţionate în memoriul tehnic şi pe planul de situaţie, fiind astfel încălcate prevederile art. 7 alin. (12) din Legea nr. 50/1991.
Emiterea unei autorizaţii de construire cu încălcarea legii, anulată de instanţă, echivalează cu lipsa acesteia
Necesitatea emiterii unei autorizaţii de desfiinţare este reglementată în acele situaţii în care lucrările au fost legal realizate, nu atunci când desfiinţarea se dispune cu titlu de sancţiune, ca urmare a realizării lor nelegale, în lipsa autorizaţiei de construire valabil emisă.
Fiind vorba despre lucrări realizate abuziv nu se poate pune problema întocmirii, prealabil desfiinţării, a unei documentaţii (expertiză sau proiect tehnic) prin care să se identifice lucrările ce trebuie efectuate şi condiţiile de executare, cât timp fiind vorba despre necesitatea reprimării unei conduite abuzive, situaţia anterioară realizării construcţiilor neautorizate trebuie restabilită.
Realizând lucrări neautorizate legal reclamantul şi-a asumat riscurile unei asemenea conduite, inclusiv cea a desfiinţării lucrărilor”, precizează instanța în motivare.
Instanța: Titlul executoriu trebuie pus în executare!
În ceea ce privește termenul de 10 zile în care Hoalbă nu s-a putut nicicum încadra, tribunalul arată că demolarea trebuia începută la data rămânerii definitive a sentinței Curții de Apel Cluj, prin care i-a fost anulată cea de a doua autorizație de construire și i s-a impus demolarea halei.
“Fiind vorba despre o răspundere pentru paguba produsă, stabilită în dosarul în care s-a pronunțat titlul executoriu, titlul executoriu trebuie pus în executare în conformitate cu dispozitivul său, astfel că în condițiile în care nu se prevede vreo cerință legală în vederea realizării măsurii desființării, astfel de condiții nu pot fi adăugate.
Nu se poate reține nici apărarea potrivit căreia desființarea nu se poate dispune în termenul de 10 zile acordat, cât timp desființarea trebuia începută la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 74/2020, 5 octombrie 2020, iar executarea silită a fost solicitată câteva luni mai târziu, la data de 20 ianuarie 2021.
În baza considerentelor relevate şi făcând aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (1) C.proc.civ., reţinând faptul că prin titlul executoriu emis a fost sancţionată o conduită abuzivă, dispunându-se demolarea cu titlu de sancţiune a lucrărilor realizate în baza unei autorizații nelegale, fără a se reţine necesitatea obţinerii în prealabil a unei autorizații de desființare ori de realizare a unui proiect de identificare a lucrărilor de desființat, ţinând seama de necesitatea asigurării punerii în executare a unei hotărâri definitive, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat”, se precizează în documentul instanței.
