Sunt mari șanse ca România să intre în spațiul Schengen, iar înainte ca acest lucru să se întâmple ÎCCJ dă drumul unui val de infractori format, de-a valma, din nume celebre de mari corupți și din cei de speță joasă: pungași, hoți de lemne, traficanți de droguri, etc. Toți vor beneficia de prevederile prescripției retroactive care nu este altceva decât visul guvernării Ponta și Dragnea. Însă, poate tocmai acesta va fi motivul invocat de UE pentru ca România să mai aștepte o tură până la următorul val de aderare: pe lângă faptul că avem probleme cu securizarea granițelor, nu am respectat nici prevederile MCV-ului, adică avem probleme mari pe partea de probleme legate de nefinalizarea reformelor judiciare și de corupție.
Una dintre cele mai mari probleme ale justiției a fost generată de curând, când Înalta curte de Casație și Justiție a stabilit că prescripția se va aplica retroactiv. Este biletul de ieșire pentru mii de infractori: de la cei prinși la furat de lemne, la traficanți de droguri, hoți, persoane acuzate de înșelăciune și, bineînțeles, principalii beneficiari ai acestei decizii, marii corupți.
Practic, instituția prescripției este concepută pentru a veni în favoarea inculpatului. Justiția a retezat dreptul statului de a urmări și condamna un inculpat, iar prin punerea în aplicare a prescripției, persoana judecată pentru infracțiunea de care este acuzat devine curat ca lacrima, ca și cum nu ar fi comis fapta. Prescripția intervine după ce a trecut o anumită perioadă de timp – prevăzută expres de lege și direct proporțională cu gravitatea faptei – de la momentul comiterii infracțiunii, dacă în acest răstimp făptașul nu a fost pedepsit. Practic prescripția a fost ”inventată” pentru a ne asigura că trebuie aplicată în timp util, fără să sufere vreo tărăgănare, iar aplicarea pedepsei să fie cât mai apropiată de momentul comiterii faptei.
Primul pas făcut în favoarea infractorilor a fost făcut de judecătorii Curții Constituționale, o instanță în care magistrații sunt numiți politic. Pasul decisiv a fost făcut însă de Înalta Curte de Casație și Justiție zilele trecută. Ca urmare a deciziei CCR, multe instanțe s-au adresat ÎCCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept invocate de inculpați în procesele lor. Iar Înalta Curte a decis că prescripția se aplică și retroactiv.
”1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal. 2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”, arată decizia ÎCCJ.
ÎCCJ a lăsat deschis robinetul cu infractori
Iar această decizie vine ca o mănușă numelor celebre cărora le sună în urechi clinchetul cătușelor în drumul lor spre ”beciul domnesc”.
Însă, pe lângă infractorii privilegiați, pe ușa prescripției intră, de-a valma, aproape toți inculpații care au dosarele de ani buni în judecată.
Recent, instanțele clujene au șters cu buretele acuzațiile de corupție de care erau incriminați 12 polițiști care luau mită și când respirau. Dosarul lor este judecat de 9 ani, iar 10 dintre șpăgarii cu caschetă fuseseră condamnați în primă instanță. Curtea de Apel Cluj doar a pus în aplicare deciziile Curții Constituționale a României nr 297/2018 și nr 358/2022 și polițiștii corupți au scăpat de acuzații și se pot întoarce la posturile lor. Doar în urma procesului nu au suferit nicio condamnare care să fie incompatibilă cu statutul de polițist!
Ei erau angajați la Biroul Rutier Drumuri Naţionale şi Europene și se numesc Ioan Mureşan, Mihai Radu Mureşan, Adrian Vasile Sucală, Victor Soran, Dorin Dan Alb, Cătălin Lupaş, Eduard Robert Gălăţan, Dacian Cosmin Roşca, Alin-Tudor Mânzat, Ilie Cătinean şi Ciprian Rareş Todoruţ.
„În sarcina inculpaţilor s-a reţinut faptul că, în mod repetat, aceştia au pretins ori acceptat diferite sume sau alte foloase pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu le aplica conducătorilor auto depistaţi în trafic o sancţiune contravenţională pentru încălcări ale conduitei la regimul de trafic rutier (în special depăşirea limitei de viteză instituite pe acel sector de drum).
Pe fondul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, întocmeau sau nu întocmeau, participau sau asistau la întocmirea unor procese verbale de contravenţie în care se consemnau stări de fapt nereale, se omitea consemnarea unor contravenţii sau se inserau date nereale, împrejurări de natură a-l favoriza pe contravenient în ceea ce priveşte aplicarea punctelor de penalizare, aplicarea amenzii contravenţionale sau stabilirea cuantumului acesteia şi aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce autoturisme, precum şi de a cauza bugetului de stat o pagubă“, arăta comunicatul Ministerului Public când au fost trimiși în judecată.
Un alt caz în care prescripția a lucrat cu supra de măsură în favoarea infractorilor este cel al unor traficanți de droguri. În 2016, procurorii DIICOT au arestat patru tineri care vindeau droguri, cunoscute sub denumirea generică de etnobotanice, puștanilor din Cluj Napoca. Unul dintre ei, C. D.-G. din Florești a scăpat de pușcărie și de acuzațiile penale pe motiv de… prescripție.
Un comunicat al secției pentru procurori din CSM spune că decizia Înaltei Curți pe prescripție va determina încetarea proceselor penale pentru comiterea unor infracțiuni, dintre care unele foarte grave și subliniază că situația a fost generată, în principal, de pasivitatea puterilor legislativă și executivă.
„Având în vedere Decizia pronunțată în data de 25.10.2022 de către Completul Înaltei Curte de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a stabilit modul de aplicare a Deciziilor Curții Constituționale a României nr. 297/2018 și nr. 358/2022 privind prescripția răspunderii penale, Secția pentru procurori constată că aplicarea directă în cauzele penale aflate în curs de urmărire penală sau în fața instanțelor judecătorești, în diverse stadii procesuale, va determina încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru comiterea unor infracțiuni, dintre care unele foarte grave”, se arată în comunicat.
De unde a pornit avalanșa prescripției
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul Penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.
Unele instanţe au suspendat procesele în aşteptarea unei lămuriri de la Instanţa supremă, altele au trecut însă direct la aplicarea deciziei CCR şi au dispus încetarea unor procese de corupţie.
Curtea de Apel Bucureşti a fost prima instanţă care a sesizat ÎCCJ în legătură cu această chestiune, urmată apoi de alte instanţe.
Când nu se aplică prescripția
Conform Codului Penal, prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul:
-infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, indiferent de data la care au fost comise
-infracțiunilor prevăzute la articolele 188 – (omorul / uciderea unei persoane) și 189 – omorul calificat și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei
Masura este binevenita pentru ca nu mai permite procurorilor sa-si bata joc de oameni cercetandu-i penal la infinit. Daca pentru abuz in serviciu prescriptia intervine dupa 8 ani nu are decat procurorul ca in astia 8 ani sa rezolve dosarul si sa trimita inculpatul in judecata. Daca nu-i in stare, atunci sa se lase de meserie si sa se duca la capsuni in Spania.