La data de 3 aprilie 1850, printr-un afiş domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi. Prin această lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei şi s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România din noiembrie 1864, Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război ca element permanent al armatei.
„Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare a ţării, în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877 având drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române care prin strălucite fapte de arme, în Războiul de Independenţă al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei i-a revenit lui Lascar Catargiu, care a elaborat şi prezentat Parlamentului în anul 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale.
Primul Război Mondial a oferit României prilejul să recurgă la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea hotarelor fireşti, iar dintre componentele Sistemului Militar Naţional care s-au angajat fără reţinere să servească Drapelul Tricolor, s-a aflat şi Jandarmeria. Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de Primul Război Mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei Rurale.
După intrarea României în al Doilea Război Mondial în iunie 1941, trupele de jandarmi au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste, paza unor obiective economice importante, întărirea misiunilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de deşanţ, etc.
Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin revoluţia din 1989 şi reaşezarea instiţutiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internală sfarşitul sec. XX şi începutul sec. XXI.
Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea legii nr. 116 din iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre iar pe plan mai larg al stabilizării României pe coordonatele statului de drept.
Odată cu acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţi să fie furnizori, garanţi, apărători ai liniştii şi ordinii de drept.
Astăzi avem Legea 550 din 2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care se doreşte a fi o lege adaptată normelor juridice europene în domeniu şi realităţilor societăţii româneşti”, informează Inspectoratul Judeţean de Jandarmerie Bistriţa-Năsăud.
În judeţul Bistriţa-Năsăud, încă din anul 1923 existau posturi de jandarmi în cele mai reprezentantive localităţi din judeţ, printre care unul şi la Tihuţa.
„Cu începere de la 20 mai 1929, se înfiinţa Legiunea de Jandarmi Rurali Năsăud cu reşedinţa în Bistriţa, ce cuprindea 5 secţii şi 28 posturi. Dintre acestea făceau parte mai multe secţii situate la: Lechinţa, Năsăud, Şieu, Rodna dar şi Secţia de Jandarmi Bârgău (reşedinţa: Prundu Bârgăului) cu posturile: Prundu Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Tihuţa, Iad (Livezile) şi Satu Nou.
În anul 1948, existau la nivelul judeţului un număr de 130 de subofiţeri de jandarmi. Dintre aceştia un număr de 22 erau arondaţi Secţiei de Jandarmi Bârgău cu următoarele posturi: Colibiţa, Iad (Livezile), Josenii Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Măgura Calului, Prundu Bârgăului, Satu Nou şi Tihuţa.
Nici înfiinţarea Jandarmeriei Montane nu a fost un moment istoric de neglijat.
La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, jandarmii bistriţeni contribuie substanţial, alături de celelealte structuri ale M.A.I. şi nu numai, la realizarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, în municipiul Bistriţa, în oraşele Năsăud, Beclean, în staţiunea balneară Sîngeorz-Băi, inclusiv în zona montană la Rodna şi Piatra Fântânele. Aceste posturi aduc o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte asigurarea climatului de siguranţă a turiştilor în zona de munte, la combaterea contravenţiilor şi infracţiunilor sivice, prevenirii distrugerii mediului înconjurător şi a ariilor protejate.
Asigurarea pazei şi protecţiei instituţiilor fundamentale ale statului, obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transportul corespondenţei clasificate, misiuni ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud
Această misiune deosebit de importantă a Jandarmeriei începe la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud în anul 1990, odată cu asigurarea măsurilor de pază la sediul unităţii şi la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud. Jandarmii au executat misiunile de pază inclusiv la unele unităţi bancare, misiuni la care s-a renunţat pe parcursul celor 25 de ani.
În anul 1995, începând cu data de 1 noiembrie, se înfiinţează Batalionul 45 Jandarmi Bistriţa. Modernizarea Jandarmeriei în spiritul legii, trebuie privită în ansamblul reconstrucţiei instituţiilor statului român.
Începând cu luna ianuarie a anului 1996, Jandarmeria bistriţeană îşi măreşte efectivele şi misiunile, odată cu luarea în primire de la M.Ap.N a pazei şi apărării Complexului Lucrări de artă Larion, un complex format din viaducte şi tuneluri, care asigură legătura pe calea ferată între Transilvania şi Moldova.
O altă misiune importantă i se atribuie Jandarmeriei în anul 1996, când se iau în pază instanţele de judecată, în luna octombrie 1997 fiind preluat în pază şi sediul Prefecturii Bistriţa-Năsăud.
Prin legea de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării armei noastre, arma aflată necondiţionat în slujba cetăţeanului, iar pe un plan mai larg s-a realizat un pas important pe calea afirmării principiilor statului de drept în România.
Începând cu data de 15 aprilie 1999, efectivele Companiei IV Jandarmi se dislocă în oraşul Năsăud, unde pentru început misiunea de pază se execută doar la reşedinţa unităţii, ulterior fiind luate în pază Judecătoria Năsăud şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, misiuni ce se execută şi în prezent.
Începând cu data de 28 mai 2001 au fost luate în pază sediile Parchetelor de pe lângă Judecătoria Beclean şi Năsăud.
În anul 2004 se înfiinţează un post de pază la sediul Direcţiei Naţionale a Arhivelor Bistriţa-Năsăud.
În anul 2005 se ia în pază noul sediu al Judecătoriei Năsăud şi i se atribuie Jandarmeriei misiunile de menţinere a ordinii şi liniştii publice în sălile de judecată ale instanţelor din judeţul Bistriţa-Năsăud. Tot în acest an se încheie contracte de prestări servicii cu firmele care au ca obiect de activitate transportul de materii periculoase în conformitate cu H.G. 1486/2005, prin care Jandarmeria execută misiunea de asigurare a pazei şi protecţiei transporturilor speciale.
În anul 2006 se iau în pază sediile trezoreriilor din Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sîngeorz-Băi, având în vedere că misiunile de transport valori aparţinând trezoreriilor se executau cu efective de jandarmi încă din anul 2004.
Începând cu anul 2009 efectivele Jandarmeriei bistriţene execută misiuni de pază şi protecţie la sediul Camerei de Conturi Bistriţa.
Aşezarea Jandarmeriei conform legii la dimensiunile ei necesare va spori profesionalizarea efectivelor din compunerea unităţilor şi subunităţilor de pază şi protecţie.
Jandarmeria Română se prezintă astăzi ca o instituţie specializată a statului, cu statut militar care aduce o contribuţie importantă la apărarea ordinii şi liniştii publice a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărarea vieţii publice şi private, protecţia instituţiilor statului şi combaterea actelor de terorism”, mai informează Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud.
În trimestrul I – 2015 structurile de ordine şi siguranţă publică din cadrul I.J.J. Bistriţa-Năsăud, au gestionat misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice, au participat la misiunile de menţinere a ordinii publice, în sistem integrat, precum şi la cele în cooperare cu alte instituţii.
„Activitatea structurilor de ordine şi siguranţă publică a urmărit în principal, gestionarea eficientă a misiunilor specifice, cu accent pe:
-asigurarea ordinii publice pe timpul derulării diverselor activităţi sau acţiuni organizate în cadrul manifestărilor cultural-artistice, sportive şi religioase care au avut loc în această perioadă;
-acţiuni de intervenţie pentru aplanarea unor conflicte şi la solicitările cetăţenilor;
-creşterea gradului de siguranţă şi prevenirea faptelor antisociale în sistem integrat;
-punerea în aplicare a mandatelor de aducere.
-acţiuni executate în cooperare cu alte instituţii”, adaugă Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud.
În perioada de referinţă, structurile de ordine publică din cadrul I.J.J. Bistriţa-Năsăud, au executat un număr total de 1.285 misiuni din care: 101 misiuni de asigurare a O.P., 968 misiuni de menţinere a O.P., 29 de acţiuni de intervenţie, 74 de misiuni în cooperare cu alte instituţii, 113 de puneri în aplicare a mandatelor de aducere, s-au constatat 22 de infracţiuni, şi au fost aplicate 328 de sanţiuni contravenţionale. Dintre acestea au fost sancţionate cu advertisment scris 84 de persoane şi au fost aplicate 244 de amenzi.
Au fost efectuate 101 misiuni de asigurare a ordinii publice, cele mai multe fiind executate cu ocazia manifestărilor sportive, cultural artistice şi religioase.
De asemenea, în perioada de referinţă, structurile de ordine şi siguranţă publică de jandarmi au executat 29 acţiuni de intervenţie, pentru rezolvarea solicitărilor prin „112” dar şi a altor solicitări telefonice.
Nu au fost intervenţii în forţă pentru restabilirea ordinii publice şi aplanarea unor conflicte, deoarece s-a intervenit la timp.
Pe lângă misiunile specifice de asigurare şi restabilire a ordinii publice, structurile de ordine şi siguranţă publică ale I.J.J. Bistriţa-Năsăud au executat 968 misiuni de menţinere a ordinii publice, cu accent pe desfăşurarea activităţilor în cadrul:
-Patrulelor independente executate de jandarmii montani în zona de competenţă – posturile montane din Rodna, Piatra Fântânele dar şi Postul de Jandarmi Ordine Publică Staţiune Balneară Sîngeorz-Băi;
-Patrulelor mixte executate în mediul urban;
-Patrulelor mixte executate în mediul rural (inclusiv patrule intercomunale);
Structurile teritoriale specializate – montane/balneare – din cadrul I.J.J. Bistriţa-Năsăud, au acţionat în perioada analizată, pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice şi a unui climat de siguranţă publică în zonele turistice şi au desfăşurat activităţi de prevenire şi combatere a delictelor specifice zonei montane, activităţi de informare, îndrumare şi prevenire a producerii accidentelor pe traseele turistice, în zona locurilor de agrement.
Totodată, un segment deosebit de important al misiunilor ce au revenit structurilor de jandarmi de ordine şi siguranţă publică, în perioada analizată, pentru combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional, îl reprezintă cele 74 acţiuni comune (cooperare) cu alte instituţii: Poliţia, executorii judecătoreşti, organele administraţiei publice locale,
organele silvice, organele piscicole, Serviciul de Combatere a Criminalităţii organizate Bistriţa-Năsăud şi Pază şi Protecţie Instituţională.
„Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud execută misiuni de pază şi protecţie la 16 obiective de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Activitatea pe linie de pază şi protecţie instituţională a fost orientată în această perioadă în sensul continuării optimizării structurilor specializate angrenate în executarea misiunilor, perfecţionării şi aplicării uniforme a concepţiei de desfăşurare a activităţilor şi acţiunilor specifice pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce revin Jandarmeriei Române.
Structurile de pază şi protecţie a obiectivelor din competenţă, au executat un număr de 42 de acţiuni pentru prevenirea tulburării ordinii interioare în obiectivele asigurate cu paza de către jandarmi.
De asemenea s-a asigurat paza şi protecţia unui număr de:
– 112 transporturi de corespondenţă clasificată;
– 76 transporturi de bunuri şi valori în beneficiul trezoreriei Bistriţa;
Au fost monitorizate un număr de 24 de transporturi speciale şi 76 transporturi de bunuri şi valori care au tranzitat judeţul Bistriţa-Năsăud;.
Totodată, în perioada de referinţă au fost legitimate de către jandarmi un număr de 2.237 de persoane, fiind aplicate două sancţiuni contravenţionale pentru tulburarea ordinii publice în sălile de judecată.
La nivelul I.J.J. Bistriţa-Năsăud, s-au desfăşurat 113 acţiuni pentru punerea în aplicare a mandatelor de aducere în 16 localităţi.
Pe linia activităţilor de prevenire a faptelor antisociale, în perioada de referinţă s-au desfăşurat un număr de 65 de activităţi de prevenire din care 53 de acţiuni au fost cele realizate pe linia prevenirii şi combaterii delincvenţei juvenile în şcoli, 9 acţiuni au fost realizate pe linia prevenirii violenţei în sport şi două acţiuni au fost organizate pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale cu ocazia adunărilor publice.
În timpul acestor acţiuni au fost distribuite 2.993 materiale de prevenire conţinând mesaje „antiviolenţă”, mai adaugă Inspectoratul Judeţean de Jandarmerie Bistriţa-Năsăud.
