În Covasna, învățământul românesc și biserica ortodoxă sunt în pericol de dispariție

În județul Covasna, mai exact în Baraolt, acolo unde nu de mult „trona” o comunitate românească importantă, asistăm la o schimbare dramatică. Învățământul cu predare în limba română și biserica ortodoxă din zonă se confruntă cu un declin alarmant, punând sub semnul întrebării identitatea culturală a zonei.

În Baraolt, școlile care oferă predarea în limba română au devenit o raritate. Cu toate că pe vremuri comunitatea românească era puternic reprezentată, astăzi se observă un declin semnificativ în interesul pentru învățarea și promovarea limbii române. Această tendință amenință să estompeze identitatea culturală românească a locului.

Mihai Tîrnoveanu, cunoscut pentru lupta sa în apărarea drepturilor românilor, a declarat că situația din Baraolt este reprezentativă pentru ceea ce se întâmplă în întregul județ al Covasnei. El a subliniat faptul că este necesară o acțiune promptă pentru a conserva învățământul în limba română, întrucât acesta reprezintă un pilon esențial al identității naționale.

În același timp, biserica ortodoxă din Baraolt se confruntă cu o scădere alarmantă a numărului de enoriași. Preoții ortodocși, care odinioară slujeau unei comunități numeroase, acum numără pe degetele de la două mâini credincioșii lor. Acest declin nu este doar o problemă numerică, ci subliniază o schimbare în dinamica culturală și religioasă a regiunii.

Mihai Tîrnoveanu a caracterizat preoții ortodocși din Covasna și Harghita drept „eroi naționali”, evidențiind rolul esențial pe care îl au în păstrarea tradițiilor și valorilor românești. El a subliniat că ortodoxia, în multe locuri, reprezintă ultima baricadă în fața amenințărilor de înstrăinare culturală și identitară.

Covasna și Harghita, județe în care românii sunt minoritari

Mihai Tîrnoveanu a subliniat că în județele Covasna și Harghita, maghiarizarea se suprapune peste un „tăvălug antiidentitar globalist.” În contextul actual al globalizării rapide, menținerea identității culturale și naționale devine o provocare majoră.

„Practic fenomenul globalist rupe rădăcinile reperelor naționale, diluează până la dispariție paradigma etnică românească, curățând „locul” de conștiința națională. În locul gol astfel creat, intră ca tancul statul ungar cu finanțare masivă pe toate componentele ce țin de ofensiva identitară maghiară, de la educație până la economie. Funcționează ca un stat în stat, ca un stat ce înlocuiește un alt stat”, a precizat Mihai Tîrnoveanu într-o postare de-a sa pe Facebook.

Un exemplu în acest sens este scoaterea ca obiect de studiu distinct Istoria Românilor, în schimb există istoria secuilor care se studiază în școli cu predare în limba maghiară. Să nu uităm că învățământul maghiar este finanțat în mod direct de către guvernul de la Budapesta, inclusiv prin programul de burse destinat elevilor si prin stagiile de pregătire pentru profesori.

O altă lovitură dată este faptul că fermierii de etnie maghiară beneficiază de un program de credite extrem de avantajoase pentru dezvoltare și achiziție de terenuri agricole, în timp ce fermierii români sunt loviți din toate părțile de politica guvernului din România.

„Se vorbește de cosuveranitate, dar de fapt în multe situații este vorba în fapt de înlocuirea suveranității românești cu suveranitatea statului ungar în Transilvania. Se produce o ocupație structurală în fața căreia au loc din partea noastră „acte de haiducie”, frumoase, curajoase, de mărturisire românească. Împotrivirea din partea structurilor statului lipsește însă aproape cu desăvârșire, ba, de multe ori, acestea acționează chiar împotriva noastră, așa cum a fost anul acesta la Băile Tușnad”, a mai spus Mihai Tîrnoveanu.

Totodată, liderul Mișcării Naționale a amintit tuturor că cei care luptă împotriva nedreptății își vor face în continuare datoria, cu un steag ridicat „acolo unde cele străine flutură nestingherite, o Cruce ridicată acolo unde eroii noștri sunt scoși din istorie.”

„De aceea de 1 Decembrie mergem la Sfântu Gheorghe, acolo unde bătălia pentru România nu este încă pierdută”, a conchis Mihai Tîrnoveanu.

Chiar dacă sunt anunțați sute de români de 1 Decembrie la Sfântul Gheorghe, potrivit liderului Mișcării Naționale, structura maghiară din Covasna și Harghita se vor revolta, ca de fiecare dată, când românii „din afară” se bucură de unirea din 1918. Ideea de a celebra 1 Decembrie la Sfântu Gheorghe a venit după apelul făcut de liderul filialei Covasna Calea Neamului, Gheorghe Samoilă.

Să nu uităm!

Pe data de 22 octombrie, Calea Neamului și Frăția Ortodoxă, au cinstit Ziua Armatei Române în cimitirul internațional al Eroilor Valea Uzului, în ciuda presiunii forțelor politice maghiare, care, potrivit liderului formaţiunii Mişcarea Naţională, au deschis numeroase procese și reclamații la CNCD. Înaintea zilei de 22 octombrie, în cimitirul de la Valea Uzului au fost montate 151 de tăblițe metalice cu inscripția „Erou Român”, iar unele au primit „coronițe de flori” cu steagul Ungariei și al așa-zisului Ținut Secuiesc. În ciuda acestor provocări, Calea Neamului și Frăția Ortodoxă nu s-au lăsat prinse în capcană.

Nu am lăsat niciodată Inima Țării să bată singură printre cei de alt sânge și altă credință

Astfel, în urma apelului venit de la Gheorghe Samoilă, liderul Mișcării Naționale a anunțat că Frăția Ortodoxă și Calea Neamului vor fi prezente de 1 Decembrie în locul unde se desfășoară politica maghiară pentru obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, obiectiv susținut și finanțat de către Ungaria, prin guvernul Viktor Orban.

 „Pornim campania pentru 1 Decembrie la Sfântu Gheorghe. Va fi, vă asigur, o Zi Națională în Inima Țării, atât de frumoasă, încât nu o veți uita niciodată. Ne întâlnim din toată Tara, la ora 13, în fața Catedralei Ortodoxe din Sfântu-Gheorghe.  Cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc”, se arată în mesajul postat de liderul Mișcării Naționale.

Să nu uităm că de curând, dorința pentru autonomia etnicilor maghiari din Transilvania s-a „reaprins”, după ce Katalin Szili, consilierul principal al premierului Ungariei, a susținut modelul propus de Macron pentru Corsica, adică acordarea autonomiei sporite. Istoricul și diplomatul Alexandru Ghișa a precizat clar că nu sunt chestiuni similare, în condițiile în care în Transilvania există o majoritate românească, comparativ cu insula Corsica, unde se regăsește o majoritate absolută italiană.

„Viktor Orban vine și pleacă, el nu e veșnic. Pe mine mă îngrijorează Ungaria. Această țară practică naționalismul de stat. Ungaria amplifică acest naționalism în scop revizionist, practicând naționalismul de stat ea însăși devine pentru România un factor de risc de securitate. Nu poți trece cu vederea acest naționalism de stat practicat de Ungaria, din moment ce ei revendică o provincie din România, transparent, deschis”, a afirmat Alexandru Ghișa.