Klaus Iohannis nu ia in calcul demisia ori retragerea și va rămâne la Palatul Cotroceni până la instalarea noului președinte, au declarat pentru Antena 3 CNN surse politice.

Semnalul va fi dat săptămâna viitoare, când Iohannis se întâlnește cu lideri europeni, cu președintele Parlamentului European, dar și cu secretarul general al NATO.

În cele mai puțin de 100 de zile care i-au rămas lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni sunt evenimente importante din punct de vedere diplomatic și militar, care necesită câteva dialoguri cu persoane pe care Klaus Iohannis le cunoaște după 10 ani la Palatul Cotroceni. E nevoie de eforturi intensificate pentru a pune în valoare elementele pe care România le are. E vorba de evoluții privind creșterea numărului de trupe NATO pe teritoriul României, e vorba de un efort diplomatic pentru aderare României la OCDE.

Aceste chestiuni implică prezența unui reprezentant oficial al României care cunoaște aceste dosare. Unui președinte interimar i-ar trebui destul de mult ca să înțeleagă și să pledeze pentru aceste chestiuni.

Este de înțeles rațiunea de politică internă și dezbaterea privind plecarea președintelui Iohannis, având în vedere miza electorală. Dar din punct de vedere al politicii externe și de securitate, e nevoie ca România să negocieze cu o persoană care cunoaște aceste mecanisme.

Așadar, probabil și în urma consultării cu unii lideri europeni, Klaus Iohannis va mai rămâne până în luna mai la Cotroceni și va pleca în 18 sau 20 mai.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, joi, că nu a avut nicio discuţie cu şeful statului despre o eventuală demisie a sa. Precizarea premierului vine după ce în PSD au apărut mai multe voci care i-au cerut demisia președintelui Klaus Iohannis.

În 22 ianuarie, deputatul PSD Mihai Fifor a declarat că preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că este obligat de Constituție să rămână în funcție, la Palatul Cotroceni, până în momentul în care noul președinte va depune jurământul.

La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”

Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024.

Citește și: Cine îl scapă pe primarul din Sinaia de arestul preventiv și îi plătește cauțiunea

1 COMENTARIU

  1. Toată degringolada vine de la decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a intregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Astfel, România a ajuns să fie considerată ca o ţară bananieră în ochii lumii civilizate. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti. In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
    In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
    (1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
    (2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
    (3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
    Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
    Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
    In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024. Prin urmare, cu complicitatea CCR, după data de 21 decembrie, 2024 Klaus Iohannis a devenit un preşedinte nelegitim. De aceea, investirea noului guvern „Ciolacu-2” de către Klaus Iohannis pe 23 decembrie, 2024 ar putea fi lovită de nulitate.
    Pe de altă parte chiar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. “Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului. Si cu toate astea, după anulare alegerile prezidentiale au fost programate in luna mai, după ce initial se vorbea de luna martie.
    De altfel, nu-i prima dată când CCR demonstrează că este o este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Un exemplu este decizia din anul 2023 de neconstituţionalitate a legii privind eliminarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate cu toate că acesta este un jalon din PNRR iar prin această decizie a fost blocată accesarea cererii de plată numărul 3 şi pierderea acestei tranşe în valoare de 3,14 miliarde de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.