Deşi sunt la zi cu toate cheltuielile la asociaţie, iar gazele naturale şi ridicarea gunoiului menajer le plătesc la firmele prestatoare, există proprietari de apartamente sau garsoniere din Bistriţa, care plătesc chiar 9,1 de lei lunar pentru plata salariului administratorului. Sunt bistriţeni care nu au niciun venit bănesc, iar pentru a-şi întreţine spaţiul de locuit, muncesc pentru câţiva bănuţi pe la diverşi oameni de bine sau adună fier vechi pe care îl vinde la centrele de colectare. Lucru de care nu se lasă impresionaţi administratorii asociaţiilor de proprietari.

Curios este faptul că, în comparaţie cu urbea bistriţeană, în Cluj-Napoca, un administrator câştigă maxim 1.000 de lei, iar acest lucru se întâmplă dacă se ocupă de mai multe asociaţii.
În Bistriţa însă, totul e cu „susu’-n jos”. Ori au concitadinii noştri prea mulţi bani, ori administratorii sunt prea lacomi. Parcă a doua variantă este mai plauzibilă.
Să dăm un exemplu concret: Aurelia Sidor, administratorul Asociaţiei de Proprietari de pe strada Intrarea Turturelelor. Făcând un calcul simplu, administratorul câştigă lunar, de pe urma celor 156 de proprietari, peste 1.500 de lei. Aceasta pe lângă pensia de boală, după cum spun oamenii. De reţinut este că, dacă un bistriţean obişnuit obţine un asemenea venit de 1.500 de lei pe lună, asta se întâmplă după ce omul prestează zilnic cel puţin opt ore de muncă. Or în cazul unui administrator nu se poate vorbi de aşa ceva, programul fiind cu mult mai redus.

Penalizări… „diverse”

Plăţi suplimentare au avut de plătit locatarii de pe strada Intrarea Turturelelor, încă din anul 2003 la capitolele „Diverse I” şi „Diverse II” Pentru ce? Din răspunsul pe care l-a dat, la vremea respectivă administratorul reies următoarele „Diverse I – reprezintă salariu administrator angajat cu contract de muncă conf. H.G. 1588/19.XII.2007 art.32, alin.1 şi listare pe calculator a cheltuielilor de asociaţie. Diverse II – reprezintă contribuţiile salariale ale unităţii şi reţinerile salariale ale angajatului”. Deci, „să nu fie chiar verde, dar totuşi să fie verde!” Contribuţiile salariale erau cuprinse şi la rubrica „Diverse I”! Conform tabelului de cheltuieli locatarii plăteau 5,48 de lei pe lună pentru salariul administratorului sumă cuprinsă la rubrica „Diverse I” şi încă o dată contribuţii salariale şi reţinerile salariale ale femeii în valoare de 3,63 de lei/apartament/ lună. Acum cele două „diverse” totalizează cumulat 9,1 lei. O altă „realizare“ a Aureliei Sidor este faptul că, în urma solicitării unui cetăţean, Attila Szocs, unul dintre cei care se consideră păgubiţi, de a-i explica penalizările pe care trebuie să le plătească, aceasta i-a trimis răspunsul în plic, prin poştă, deşi omul locuia la câţiva zeci de metri distanţă. Asta, ca asta, dar, tot în mod „oficial”, i-a trecut bietului om, la cheltuieli diverse, contravaloarea timbrelor – 3,1 lei, „taxă recomandată”. Caz demn de „Cascadorii râsului”!

Înainte plătea 15 m.c. de apă, de când are contor, mai puţin de 2 m.c.

O altă problemă pe care a ridicat-o acelaşi Attila Szocs a fost aceea că i s-a imputat un consum de 15 m.c. de apă rece, în condiţiile în care doar instalaţia sanitară de la baie era funcţională. Culmea este că, după ce şi-a instalat aparatul de contorizare a debitului de apă, a avut de plătit doar 1,61 m.c. Deci, de unde această diferenţă enormă? De altfel, pe site-ul Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România este clar specificat că un apartament contorizat consumă, de regulă, 3-4 m.c./persoană/lună pentru apa rece şi 2-3 m.c./persoană/lună pentru apă caldă, deci dacă ar fi să mergem pe valorile maxime, am ajunge la 7 m.c. de apă în total. Tot aici este precizat: „sub aceste valori raţionale proprietarul înseamnă ca face economii severe şi trebuie să fiţi atenţi (n.r.-administratorii) cu privire la acest aspect”. Or, în cazul acesta, repartizarea nu s-a făcut în regim pauşal (5,1 m.c./lună), iar consumul de apă rece a fost împărţit în mod aleatoriu. Acest aspect a fost confirmat şi de compartimentul specializat din cadrul Poliţiei Comunitare Bistriţa: „Repartizarea cheltuielilor efectuate de administratorul blocului nu este efectuat corect, nerepartizându-se consumul în regim pauşal de 5,1 mc/persoană/lună. În timpul controlului s-a refăcut repartizarea cheltuielilor pentru perioada ianuarie 2007 – ianuarie 2008, rezultând o diferenţă repartizată în plus de 109,02 lei, sumă care a fost scăzută din debitul dumneavoastră”. Deci, administratorul a greşit flagrant. Problema este că administratorul în cauză greşeşte „doar“ de 15 ani. Dar la cei 9,1 lei nu renunţă, aşa cum se spune în popor, „nici de-al dracului!”.

Unii sunt mai egali ca alţii!

E drept că nu toate Asociaţiile de Proprietari din Bistriţa au administratori care încasează sume exorbitante. O persoană cu domiciliul pe strada Sălciilor spune că plăteşte doar 3 lei pentru indemnizaţia administratorului. În plus, a ţinut să precizeze: „Oamenii ăia cred că sunt nebuni! Cum să îi dai administratorului 9 lei pe lună. Pentru ce? Că îţi taie o chitanţă?! Să vină la doamna noastră; cu 3 lei or scăpat.” De ce sunt aceste discrepanţe, nimeni nu ştie. Sau se merge pe principiul „nu e prost cine mănâncă şapte pâini, este prost cine le dă!”?

Uite gazul, nu e gazul!

Tot Attila Szocs ne-a spus că, fiind contorizat în regim pauşal în ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, a fost debranşat de la reţea, din cauza unui alt vecin care având probleme de natură financiară înregistrase restanţe la acest capitol. De menţionat că în bloc erau doar două persoane care în toamna anului trecut plăteau consumul de gaz în regim pauşal, restul apartamentelor fiind contorizate fiecare separat.
Ca să nu mai întâmpine probleme, Szocs nu a aşteptat până vecinul său şi-a plătit datoriile, şi s-a împrumutat de unde a putut, fiind un om sărman, şi a reuşit să îşi monteze un contor individual de măsurare a metrilor cubi de gaz consumat. Problema este alta: omul s-a trezit că trebuie să plătească la asociaţie taxa de rebranşare. Deci, când s-a făcut debranşarea era cu taxele la zi; când celălalt vecin s-a rebranşat, Attila Szocs avea deja ceasul montat, plătită taxa de branşare individuală la reţeaua de gaze naturale, dar, cu toate acestea, administratorul Aurelia Sidor i-a trecut drept restanţă taxa de rebranşare. De altfel, Szocs şi cu administratorul asociaţiei se află în proces.

Dacă tot câştig bine, de ce să îmi respect programul?

Câţiva locatari ne-au semnalat faptul că administratorii nu-şi respectă programul stabilit de comun acord. Am verificat şi, într-adevăr, în timpul programului de lucru, doamna Sidor (revenim la cazul acesta pentru că este un etalon pentru modul de lucru al administratorilor) nu era la muncă. În plus, pe uşă nici măcar nu era afişat orarul. Dovadă stau fotografiile făcute la faţa locului. Oamenii care aşteptau la uşa biroului au refuzat să facă declaraţii, invocând faptul că le este frică de reacţia ulterioară a administratorului. Aceştia se tem că, dacă declară ceva unui reporter, se vor trezi cu taxele de întreţinere mărite.

Protecţia Consumatorului protejează… cum poate

Lorica Şut, director coordonator adjunct al Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Bistriţa-Năsăud, spune că instituţia pe care o conduce doar preia sesizările cetăţenilor, iar conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27 din 2002, privind activitatea de reglementare a petiţiilor, are datoria de a le înainta organelor abilitate, în vederea efectuării controlului la unităţile care au fost reclamate. Acest drept îi revine, în acest caz, conform legislaţiei în vigoare, Poliţiei Comunitare Bistriţa, care are cuprins în organigramă un departament specializat pe astfel de probleme.
Contactat telefonic, Adrian Turcu, din cadrul Poliţiei Comunitare Bistriţa, a declarat: „În 2009, principalele nereguli descoperite (n.r. în cazul administratorilor de asociaţii de proprietari) au constat în nedeclararea la timp a bilanţurilor şi întârzieri în completarea registrelor de casă. Am avut şi sesizări în care oamenii se arătau nemulţumiţi de cuantumul salariului administratorului. Dar, acest lucru este hotărât de Comitetul de Conducere al asociaţiei respective şi, în plus, nu există un barem maxim. Anul acesta, cele 261 de asociaţii de proprietari trebuiau să îşi depună bilanţul până la data de 1 martie. Cele care nu au făcut-o, vor fi verificate, atât din punct de vedere financiar, registrele de casă şi plata furnizorilor, dar şi din alte puncte de vedere”. Aceste controale se efectuează în baza Legii nr. 230 din 2007, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor de proprietari.

Raimond PETRUŢ

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.