"Pentru toþi românii, soarele rãsare de la Bucureºti". Era ceea ce simþea
unul dintre scriitorii transilvãneni ai secolului trecut. Dupã un secol, alt
mare prozator, nãscut pe plaiuri moldovene, a spus cã "lumina vine de la
Rãsãrit". Pânã la urmã, ardeleanul a ajuns negru din cauza expunerii
prelungite la razele provenite din sud ºi est. Negru de sãrãcie. Soarele a fost
ºi este acoperit de nori, precum doctrina roºie, miticismul, balcanismul,
ºpaga, corupþia sau lenea. Soarele a ars ºi arde prea tare. Motiv pentru care
insolaþia a devenit o boalã permanentã. Am ajuns astfel sã ne doarã capul,
mai ales din motive de naturã economicã. În primul numãr al Gazetei de
Oradea vã vom prezenta modul în care muncesc ºi câºtigã românii din
diferitele zone geografice. În ediþiile viitoare, vã vom arãta modul în care
statul împarte veniturile ºi în ce regiuni. Sau, dacã vreþi, modul în care este
redistribuitã sãrãcia. Bucureºtiul continuã sã se comporte, precum o
sugativã faþã de Transilvania. Dacã aceastã stare de lucruri nu va înceta,
toþi, cei care suportãm ineficienþa altora ºi cei care s-au obiºnuit sã stea cu
mâna întinsã, vom ajunge la fel de sãraci.
Pentru o sumarã radiografie a modului
cum ardeleanul plãteºte incompetenþa
ºi lenea altora, am apelat la
"Anuarul Statistic al României-2001",
editat de Institutul Naþional de Statisticã.
Capitolul 20 al lucrãrii cuprinde date
statistice, analizate din punctul de vedere
al structurii teritoriale. Judeþele României
sunt grupate în anuarul statistic
pe urmãtoarele regiuni de dezvoltare:
Nord-Est: Bacãu, Botoºani, Iaºi,
Neamþ, Suceava, Vaslui
Sud-Est: Brãila, Buzãu, Constanþa,
Galaþi, Tulcea, Vrancea
Sud: Argeº, Cãlãraºi, Dâmboviþa,
Giurgiu, Ialomiþa, Prahova, Teleorman
Sud-Vest: Dolj, Gorj, Mehedinþi, Olt,
Vâlcea
Vest: Arad, Caraº-Severin, Hunedoara,
Timiº
Nord-Vest: Bihor, Bistriþa-Nãsãud,
Cluj, Maramureº, Satu-Mare, Sãlaj
Centru: Alba, Braºov, Covasna,
Harghita, Mureº, Sibiu
Bucureºti: Ilfov, Municipiul Bucureºti
Pentru a face comparaþiile accesibile,
am considerat regiunile Vest, Nord-
Vest ºi Centru, aparþinând Transilvaniei.
"CINE MUNCEºTE
N-ARE VREME Sà CºTIGE"
Din tabelul statistic "Produsul intern
brut (PIB) regional, în 1998", analizând
valorile PIB pe locuitor, rezultã diferenþe
semnificative.
În regiunile din Transilvania, valorile
sunt sensibil mai mari decât în restul
judeþelor. Pe ansamblu, doar în Bucure
ºti ºi în regiunea Sud-Est (Sudul Moldovei
ºi Dobrogea) valorile indicatorului
"Produs intern brut regional pe locuitor"
sunt mai mari decât în judeþele din Transilvania.
Trebuie precizat cã în regiunea
Sud-Est aportul principal îl are judeþul
Constanþa cu valori foarte mari obþinute
din turism (pe Litoralul Mãrii Negre),
comerþ, transport ºi depozitare (în activitatea
portuarã).
În privinþa produsului intern brut obþinut
de cetãþenii Bucureºtiului, lucrurile
stau altfel. Ponderea populaþiei acestui
oraº în totalul populaþiei României este
de 10,5 %. Valorile mari ale PIB-ului sunt
create de ramuri precum comerþul (26%
din totalul PIB obþinut la nivel naþional în
aceastã ramurã), poºtã ºi telecomunicaþii
(40% din total PIB pe ramurã) sau
activitãþile financiare, bancare ºi de
asigurãri (32,5%).
Singurul merit al cetãþenilor Bucure
ºtiului este cã aici sunt, în general,
sediile centrale ale instituþiilor din aceste
domenii de activitate. Din acest motiv
Produsul Intern Brut pe locuitor este mai
mare cu peste 60% în Bucureºti, decât în
judeþele din Nord-Vestul României. Aspectele
devin ilare atunci când se constatã
cã PIB pe locuitor, obþinut din agriculturã,
este mai mare în Transilvania decât
în restul þãrii, unde potenþialul agricol
este mai mare. Dacã PIB pe locuitor este
mai mare în Transilvania decât în celelalte
regiuni, salariile medii sunt mai
mici. Poate în baza principiului "cine
munceºte n-are vreme sã câºtige".
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar
a fost la nivel naþional, în anul 2000, de
2,1 milioane lei. Singurele judeþe din
Transilvania în care se depãºeºte aceastã
medie sunt Hunedoara ºi Braºov. Numai
în regiunea Nord-Est (nordul Moldovei)
se câºtigã mai prost. Cel mai bine
sunt plãtiþi bucureºtenii (2,7 milioane lei,
salariu mediu net). Dacã se studiazã
cifrele înscrise în anuar, apar diferenþe de
neînþeles. Spre exemplu: poºtaºii ºi
telefoniºtii bucureºteni câºtigã în medie
5,2 milioane lei, spre deosebire de
bihorenii din ramurã, care sunt plãtiþi cu
doar 3,3 milioane. Cei care mânuiesc
banul (finanþiºtii, bancherii) ºi au avut
norocul sã se angajeze în Bucureºti au
salarii medii de 7,4 milioane lei, spre
deosebire de colegii din Bihor, care au în
medie 4,2 milioane. Ziua de muncã este
tot de 8 ore, dar ei trãiesc parcã în altã
þarã. Un alt exemplu de execuþie bugetarã
(execuþie ºi la propriu ºi la figurat)
este salarizarea din învãþãmânt. Luând în
considerare salariile, profesorii bihoreni
sunt în medie mai prost pregãtiþi decât
"docenþii" din Mehedinþi sau Teleorman.
Pe ansamblu, salariaþii din judeþele
Transilvaniei din industrie, agriculturã ºi
sãnãtate au salarii mai mici decât cei din
restul þãrii. Unele cifre referitoare la
regiunea NE (nordul Moldovei), singura
regiune unde salariaþii sunt mai prost
plãtiþi decât în Transilvania, sunt de
neînþeles. Astfel, indicatorul statistic
"Venituri totale ale principalelor categorii
de gospodãrii, în anul 2000", calculat în
lei lunar pe o persoanã, ne aratã cã în
nordul Moldovei o familie de pensionari
are venitul mai mare decât o familie de
salariaþi. Deci, ori
