În timpul şi pe spaţiul hârtiei cât am relatat despre proces la instanţa de fond, am urmărit o detaşare de cele întâmplate la instanţa de apel. Deşi ştiam rezultatul înainte de pronunţare, simţindu-l şi intuindu-l în timpul dezbaterilor din tonul preşedintei şi metodologia desfăşurării. În consecinţă, nu am deschis plicul cu pronunţarea deciziei completului de la Tribunalul B.-N., că mi-l anticipase „internetul” meu, apoi noaptea târziu, şi cel al instanţei: RESPINS.
Am ţinut mult de tot să nu se amestece motivările, să nu se confunde erorile, ilegalităţile şi nevredniciile celor două instanţe: Judecătoria Năsăud şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud (Măcar numele proprii asociate să le scrie ortografic, cu linioară iniţialele de la Bistriţa-Năsăud; şi avocatul.). De a ceea am aşteptat să cunosc cuprinsul, motivarea, pe care le-am aflat în Decizia Civilă Nr. 173/A/2015. Dar prea multă „trudă” şi amânare pentru o respingere pe alte considerente. Oricum ilegală şi antidrept pentru mine. Oricum aş considera eu decizia, e legală pentru instanţa compusă din: Preşedinte Bolbos Ibolya Szende, judecător; Judecător Iacob Corina; Grefier Mărginean Dănuţ. Sper să nu fie în decizie un plagiat ca în sentinţă, căruia să-i zică citat.
Cu atât mai surprinzătoare îmi apare decizia care a fost luată în plenul celor trei. La fond mi s-a părut includerea grefierului oarecum motivată de nevoia de a fi colectivă elaborarea sentinţei. Până şi în comunism era mai preţuit omul judecat. Erau asesori populari în loc de funcţionari. Dar aici?! O să se răspundă că aşa e sistemul – da, aşa e sistemul învechit. De alt sistem reformat e nevoie. Dacă e ceva şi cineva pe locul întâi cu multă moştenire a trecutului comunist, nu poate concura cu partidele politice şi cu sistemul judiciar în ce priveşte mentalitatea, formalismul şi limbajul de lemn ale proletcultismului. Prea mulţi s-au adăpostit în justiţie după decembrie ’89, dar şi în avocatură, notariate, administraţia centrală (Ministerul de Externe, diplomaţie, învăţământul superior de stat şi mai ales cel privat în corupţie a obţinut magna cum laudae). Însă ca cei din justiţie, privind salariile de azi, n-au nimerit nici o categorie din cele amintite, meritând a fi enumerate resursele de personal ale dreptăţii (pe lângă adevăraţii jurişti) din ultimii 26 de ani: foşti activişti de partid, securişti, poliţişti, ofiţeri transferându-se (toţi aveau Dreptul la fără frecvenţă, chipurile), informatori ai Securităţii, turnători care sunt podoaba tuturor organelor şi instituţiilor ţării unde mai sunt destui bine ascunşi până azi (3 din toată ţara au recunoscut că au fost, din totalul documentar de 370,000). Dacă s-au terminat cei din garda întâi, au fost înlocuiţi de garda sau schimbul doi: aceştia pregătesc schimbul trei cu migală şi răspundere: la şcolile din occident, de la Oxford şi cine ştie până în ce universităţi din lume. Sărmanii magistraţi cinstiţi şi curaţi (judecători şi procurori) profesionişti consacraţi, bătrâni şi tineri, stânjeniţi şi nesiguri au mai fost şi sunt pe cine au alături. (Dar nu muritori de foame niciodată.) De aceea se dărâmă sistemul învechit sub privirile noastre. Şi trebuie! Schimbat şi reformat total.
Nici Academia Română şi Academiile Militare, învăţământul de la cel superior până la ultima şcolară primară, înzestrate au fost şi sunt Uniunile de Creaţie, bisericile creştine, cultele neoprotestante (oho, ce excluderi sunt pe-acolo), cu un cuvânt peste tot, n-au stat rău şi încă nu sunt în criză de informatori şi ofiţeri sub acoperire. Ei au conştiinţa răului, a laşităţii, a subterfugiilor, a parvenitismului care contaminează societatea şi o îmbolnăveşte moral şi civic. Avem o Românie suferindă şi împrăştiată. Dar, curaj cetăţeni, că viitorul istoric s-arată frumos pentru români.
Se va vedea pe parcurs în ce măsură cauza mea pierdută ilustrează puţinele spune mai sus despre tranziţia contextului social-politic, că acţiunea din procesul meu nu s-a petrecut în pădure (aceea s-a defrişat), ci în societate.
Înainte de a comenta motivarea deciziei întrucât nici redactarea d.p.d.v. gramatical şi ortografic încă de la început nu e corectă. Până şi unele nume proprii sunt greşit scrise în decizie, atât de superficial tratează apelul. Consemn primul exemplu la lectura deciziei. Nu e exact scris prenumele avocatei pârâtei – intimată, care prima dată când întâlnesc în textul deciziei este scris Marius-Nicolae, a doua oară e scris Marius Leon. Atât de multă importanţă acordă cele două judecătoare cauzei.
De adevărată cădere în haosul normativ, privind redactarea şi decizia, dar şi întâmpinările, se va citi treptat în continuarea serialului din „Gazeta de Bistriţa”. În primul număr va fi o statuare la conţinutul deciziei de respingere şi la profesionalismul sau neprofesionalismul celor două judecătoare, neuitând şi opiniile avocatului pârâtei – intimată.
Subsemnatul fac avocatură „clandestină” pentru apărarea şi salvarea U.C.G.N., pe care am iniţiat-o şi împreună cu alţii la Salva în 1990 am înfiinţat-o. De aceea am obligaţia şi dreptul s-o apăr acum mai mult, când Uniunea este sub ocupaţia primarilor politici din comunele grănicereşti. Lupt prin mijlocirea presei şi a prezenţei umile la procese. Ei luptă cu mijloace politice, administrative, şi cu bani merg la proces cu avocaţi.
Asta-i tot, dragă cititorule, judecă-ne şi tu pe toţi, cu dreptate, că justiţia nu a făcut-o.
Teodor TANCO
