Peste 700.000 lei pune la bătaie Primăria Bistriţa pentru întocmirea proiectului şi execuţia lucrărilor de racordare la reţeaua electrică a pârtiei de schi de pe Dealul Cocoşului. Lucrările efective de construire a pârtiei visată de Ovidiu Creţu costă 19.526.712 lei, fără TVA, adică aproape 4,5 milioane de euro.

 

Pentru construirea pârtiei de schi de pe Dealul Cocoşului, primarul Ovidiu Creţu s-a împrumutat, în numele bistriţenilor pe care îi păstoreşte, din bancă. În total a contractat 40 de milioane lei, din care jumătate, adică 20 de milioane lei, au fost special direcţionaţi pentru investiţiile în amenajarea pârtiei de schi.

Proiectul este unul pe care Ovidiu Creţu l-a visat de la începutul primului său mandat, inclus în marele proiect Wonderland. Însă cu Wonderlandul este mult prea costisitor, iar investitorii nu s-au arătat interesaţi de un parteneriat cu municipalitatea bistriţeană, primarul Creţu a început să-l împartă în bucăţele. Primul obiectiv, pârtia de schi! Fără să conteze dacă este sau nu fezabilă investiţia în sensul profitabilităţii ei la un moment dat, în condiţiile în care iarna nu mai e iarnă pe plaiurile bistriţene fiindcă temperaturile sunt în majoritatea zilelor din anotimpul rece cu multe grade peste zero, edilul bistriţean a mers cu încăpăţânare înainte.

Contractul de lucrări a fost estimat la peste 27 milioane lei, echivalentul a peste şase milioane euro. La finele anului lui 2013, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a comandat întocmirea unui studiu de fezabilitate cu privire la „elaborarea fazelor de proiectare la obiectivul de investiţii «Utilităţi aferente amplasamentului Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul mun. Bistriţa, localitatea componenta Unirea»”, pentru care municipalitatea a plătit aproximativ 100.000 de lei. Într-o primă fază, investiţia a fost estimată la circa 14,5 milioane de euro. Consilierii locali au ales reevaluarea investiţiei, astfel că estimările au ajuns la circa 7,8 milioane de euro.

Costurile estimate iniţial pentru execuţia utilităţilor au fost enorme, proiectantul propunând două variante: una de peste 16,3 milioane euro – din care C+M (n.r. – construcţii şi montaj) se ridică la 12,047 milioane euro, iar cea de a doua variantă este estimată la 14,46 milioane euro – din care C+M se ridică la 12,063 milioane euro. Potrivit studiului de fezabilitate intrat în prima dezbatere a consilierilor locali bistriţeni, recomandată era cea de a doua variantă. Aleşii locali au respins atunci proiectul, întrucât suma propusă pentru investiţie a fost considerată nejustificat de mare. După recalculare, costurile au fost estimate la circa 7,8 milioane euro, din care C+M 6,5 milioane euro, potrivit studiului de fezabilitate supus ulterior votului aleşilor locali.

cretu schi 1

Scandal pe contract

Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări a fost lansată în toamna anului 2014, însă câştigătorul final a fost desemnat abia în iulie 2015, după o întreagă tevatură pe marginea acestui subiect.

Iniţial, primăria condusă de Ovidiu Creţu a desemnat drept câştigătoare a licitaţiei asocierea dintre SC Record SRL– SC ElectroconstrucţiaElco Bistriţa SA – BartholetMaschinenbau AG – SC Triplex Construcţia SRL, care de altfel a avut preţul cel mai mic, de 19.195.414,96 lei fără TVA.

Rezultatul a fost însă contestat în instanţă de SCKranz Euro Center Piteşti, participantă la licitaţie în asociere cu SC Elcompet SRL, care a avut cel de-al doilea preţ ca valoare – 19.526.712 lei fără TVA. Motivele invocate de contestatoare au fot nerespectarea unor prevederi din caietului de sarcini, dar şi modul în care asocierea de firme desemnată câştigătoare a dat anumite explicaţii cu privire la calculul ofertei pe diferite segmente. În cele din urmă, firma din Piteşti a avut câştig de cauză în instanţă.

Pentru ca dotările pârtiei de pe Dealul Cocoşului să funcţioneze, acestea trebui să fie şi racordate la reţeaua electrică. Numai că această parte nu a fost cuprinsă în proiectul iniţial. Astfel, că, în urmă cu circa două săptămâni, municipalitatea bistriţeană a scos la licitaţie contractul pentru proiectare şi execuţie de racordare la reţeaua electrică pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pârtie de schi inclusiv utilităţi, în cadrul complexului sportiv polivalent din municipiul Bistriţa, localitatea componentă Unirea”. Investiţia este estimată la 723.875,58 lei, fără TVA.

Conform caietului de sarcini, în primul rând va trebui elaborată documentaţia tehnică. Mai precis este vorba despre întocmirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a caietelor de sarcini, documentaţia necesară obţinerii avizelor şi acordurilor pentru lucrarea propriu-zisă prevăzute în certificatul de urbanism, precum şi documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire. După finalizarea acestei prime faze care nu trebuie să depăşească 30 de zile, se va trece la lucrările propriu-zise care trebuie date gata în următoarele 60 de zile. Practic, odată desemnată firma câştigătoare a contractului, în maxim trei luni de la semnarea acestuia, investiţia trebuie finalizată şi predată „la cheie”. Durata de garanţie a lucrării este, conform aceluiaşi caiet de sarcini de 36 de luni de la recepţia la terminarea lucrărilor.

Evident, este obligatorie prezentarea atestatelor ANRE pentru toţi operatorii economici care proiectează şi execută lucrări de instalaţii electrice.

Companiile care vor intra în cursa pentru obţinerea contractului vor trebui să îndeplinească nişte condiţii. Mai întâi acestea nu trebui să aibă datorii scadente în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor, care este pe data de 4 mai 2016, motiv pentru care trebuie să prezinte un certificat de atestare fiscală.

Chiar dacă valoarea lucrării nu este una foarte, foarte mare, posibilii ofertanţi trebuie să aibă o cifră de afaceri medie globală pe ultimii trei ani de minim 1,2 milioane lei. Totodată trebuie să fie dovedită experienţa similară prin intermediul unei liste a principalelor prestaţii în ultimii trei ani (pentru partea de proiectare), care, conform menţiunilor de pe SEAP, să conţină valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent daca aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. În acelaşi timp, ofertanţii vor prezenta şi o lisă a principalelor lucrări executate în ultimii cinci (pentru partea de execuţie de lucrări), dar şi unu (minim) sau trei (maxim) contracte a căror valoare cumulată să fie de 700.000 lei, fără TVA.

Pârtia de pe Dealul Cocoşului a devenit la începutul acestui an subiect de presă naţional, după ce primarul Creţu a declarat că lungimea pârtiei va fi una mai mare decât a fost prevăzută iniţia în proiect, şi că temperaturile ridicate nu mai sunt acum o problemă fiindcă există instalaţii de producere a zăpezii artificiale şi în astfel de condiţii. Ce a uitat însă să precizeze primarul este costul ridicat al unor astfel de instalaţii care depăşeştemilionul de euro.

Totodată, Ovidiu Creţu mai spunea că investiţia va fi amortizată prin dezvoltarea economică a zonei, în sensul că acolo vor fi construite pensiuni şi restaurante, astfel că municipalitatea va avea de câştigat din impozitul perceput pe acestea. În plus, susţinea edilul, pârtia va putea fi folosită de elevii bistriţeni în timpul orelor de sport, în baza unui parteneriat pe care municipalitatea îl va încheia cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.

2 COMENTARII

  1. Iarna, o sa avem si noi („calicii ” … ) un loc in care sa ne putem duce la schii ori la sanius, fara sa trebuiasca sa merge in Piatra Fantanele ori in Predeal… ! Este o actiune foarte frumoasa si benefica, chiar daca lui „Gica Contra” nu-i place deloc. La fel eeste si cu „drumul, strada, aleia sau cararea – cum dr.acu i-o zice- de centura ” . Pun pariu, ca daca pe vremea dinastiei „Base… ” , daca proiectul avea copertile ” ca de cu.fu.reala” … in acest moment, toate astea erau deja facute .
    Foarte bine domnule primar… ce aveti de facut, faceti ca-s bun facute ! Uitati, cand s-a facut „centura ” din fosta zona industriala ( ce asta ii spune strada Cetatii… ) , tot asa, au fost tot felul de vociferari si impotriviri ale fostilor proprietari, dar s-a facut si astazi este un drum util, pe care circula masinile indiferent ca-s de culoare rosie, galbena, portocalie, verde sau de alte culori…
    Deci, ce-i facut, e bun facut … !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.