Pe ultima suta de metri înainte de alegerile generale, Guvernul Tariceanu se pregateste sa mai faca un cadou catre Protan Atev, consortiul patronat de controversatul om de afaceri, Cristian Burci. Chiar daca acest consortiu care a câstigat o afacere anuala de circa 10 milioane de dolari da rateuri unul dupa altul, guvernantii pregatesc o hotarâre de guvern prin care sa readuca o parte din fondurile pierdute în conturile celor de la Protan. La Cluj, prefectul Calin Platon a fost sesizat de neregulile care au loc la punctul de lucru Protan de la Dej si a trimis un corp de control care va fa face public rezultatele în cursul acestei saptamâni.
Gazeta de Cluj a prezentat în nenumarate rânduri culisele afacerii Protan, prin care statul plateste circa 10 milioane de euro annual pentru ca un consortiu, Protan-Atev sa incinereze deseurile animale. Chiar daca, la insistentele Comisiei Europene, guvernul Tariceanu a fost nevoit sa sisteze efectuarea platilor pentru Protan-Atev în urma mai multor nereguli, în momentul de fata se pregateste o hotarare de guvern prin care cei de la Protan ar putea primi banii, fara ca sa fi facut nimic.
Mai mult, Calin Platon, Prefectul Clujului, a anuntat ca va face un control amanuntit la statia de neutralizare a deseurilor animaliere din Dej întrucît au fost sesizate o serie de nereguli grave. Prefectul Calin Platon a dispus crearea unei comisii mixte care va verifica legalitatea functionarii mai multor agenti economici din judet printre care si PROTAN SA Dej, în urma sesizarilor primite de la structurile de specialitate teritoriale ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Astfel, aspectele care vor fi verificate vizeaza disfunctionalitatile existente la nivelul SC Protan SA Dej – riscuri pentru sanatatea populatiei si pentru nivelul de poluare a canalului Cuzdrioara. Din comisia mixta de control fac parte reprezentanti ai Institutiei Prefectului, Garzii Nationale de Mediu, Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Cluj, Inspectia Sanitara de Stat Cluj, DSVSA Cluj, respectiv din Compartimentul Gestiunea Resurselor de Apa-Sistemul de Gospodarire a Apelor Cluj, se arata într-un comunicat emis de institutia Prefectului. Rezultatele acestui control vor fi date publicitatii saptamâna aceasta.
Investitia în acte aditionale
Contractul între Protan-Atev si guvern a fost încheiat de catre Agentia domeniilor statului (ADS) la mijlocul anului 2006, iar activitatea de neutralizare a deseurilor animaliere a fost concesionata acestui consortiu pe o durata de 10 ani. În contractul initial încheiat între Protan-Atev si ADS se specifica pretul de 0,21 euro/kilogram de deseu neutralizat si faptul ca Protan-Atev trebuie ca pâna în 2015 sa faca o investitie la centrele de neutralizare 17.175.000 de euro.
Dupa ce contractul a fost semnat, au aparut doua acte aditionale prin care suma pe care Protan-Atev trebuia sa o încaseseze se majora cu 19% (adica se adauga si TVA-ul), iar celalalt act aditional modifica planul de investitii.
Datorita faptului ca activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala este subventionata 100% de catre stat, în primavara lui 2007, Protan ar fi trebuit sa primeasca de la stat, prin intermediul Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), subventii de circa patru milioane de lei. Cu toate acestea, APIA nu a virat suma în conturile firmei deoarece Protan ar fi oferit date false despre cantitatile de deseuri neutralizate. Nicolae Sterghiu, directorul APIA, sustinea pentru Gazeta ca exista documente care demonstreaza ca din depozitele Protan s-a încarcat o anumita cantitate de deseuri, însa la unitatile de neutralizare a ajuns o cantitate mult mai mica. „Sunt cazuri în care de la depozite au plecat cinci tone de deseuri iar la punctul de neutralizare au ajuns doua. Nu se pot acorda subventii pe aceste cantitati!”, declara Sterghiu pentru Gazeta. Peste 70.000 de tone de deseuri animale sunt incinerate în fiecare an. Pentru aceasta operatiune Ministerul Agriculturii trebuie sa plateasca o subventie totala de peste 14,7 milioane de euro.
Tariceanu pompeaza bani în cadavrele de la Protan
La data organizarii licitatiei, seful ADS era Tanczos Barna, subordonat pe linie politica lui Attila Verestoy. Astfel, coincidenta sau nu, afaceristul Cristian Burci, un cunoscut al lui Miron Mitrea, în asociere cu o societate de stat maghiara, a cîstigat o licitatie organizata de un membru de frunte al UDMR, Tanczos Barna. Conform contractului, Protan-Atev se obliga sa plateasca statului român o redeventa anuala de circa 300.000 euro anual. În schimb, conform aceluiasi contract, statul subventioneaza consortiul cu aproape 3 milioane de euro, neutralizarea ecologica a acestor deseuri fiind subventionata în proportie de 50%. În urma încheierii acestui contract, Protan-Atev se obliga sa investeasca pîna la sfârsitul lunii mai 2007 în jur de 13,9 milioane de euro în instalatiile de neutralizare a deseurilor. Cu toate acestea, societatea nu a reusit sa-si concretizeze investitia, pentru acest motiv primid o amenda din partea ADS de 590.000 de lei pentru “întârzieri în realizarea investitiilor asumate”. Momentan, amenda se afla în contestare de catre Protan, chiar daca, în mod normal, pentru nerealizarea investitiilor asumate, contractul ar fi trebuit reziliat, conform clauzelor sale.
Pentru ca cei de Protan-Atev sa iasa basma curata si cu ceva profit, momentan Guvernul Tariceanu pritoceste o ordonanta de guvern care are doua puncte extrem de benefice pentru Protan.
În primul rînd, Protan va trebui sa faca dovada ca în procesul de neutralizare a apelat la serviciile unei societati de incinerare, chiar daca în contractul initial consortiul nu avea voie sa apele la subconcesionarea de servicii. Acest punct va scuti Protanul de investitiile pe care ar fi trebuit sa le faca la punctele de neutralizare.
Iar al doilea punct se refera la faptul ca guvernul va plati sumele restante din 2006 în cursul acestui an. Fapt care contravine legii 500/2002, a finantelor publice. Aceasta hotarare de guvern care se pregatelte sa apara în Monitorul Oficial poarta parafele ministrilor Justitiei, Agriculturii, Economiei si a premierului Calin Popescu Tariceanu.
Stefan Trandafir
Punctul de neutralizare de la Popesti Leordeni a celor de Protan a fost închis temporar din pricina unui “sabotaj”. “Acest fapt vine ca urmare a sabotajului tehnologic petrecut în dupa-amiaza zilei de ieri, 9 septembrie, când canalizarea exterioara a fabricii a fost distrusa în mod deliberat. Politia orasului Popesti Leordeni a fost chemata la fata locului, a constatat veridicitatea faptelor si a înocmit un proces verbal, urmând a lua masurile de rigoare”, se arata într-un comunicat al firmei. Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat ca Protan trebuie sa puna în functiune, pâna la data de 30 septembrie, o statie de epurare, iar daca firma nu respecta termenul autoritatile de mediu îi pot da un avertisment valabil o luna, timp în care firma poate functiona si în care trebuie sa se conformeze. “Daca nici dupa avertisment nu exista instalatia ceruta, putem dispune suspendarea autorizatiei de functionare pentru sase luni, timp în care sa se conformeze cerintelor. Daca nici dupa cele sase luni investitia nu este realizata, suntem în masura sa anulam autorizatia de functionare firmei respective”, a spus Korodi.
SC Protan SA Dej este situata la trei kilometri de oras, în vecinatatea râului Somes. Societatea a facut parte dintr-o retea de fabrici care prelucra deseurile de abator si cadavre de animale. Reteaua Protan a fost înfiintata în anii ‘70, în scopul igienizarii si ecologizarii mediului. Printr-o incinerare speciala, Protan a produs fainuri proteice folosite în zootehnie. Dupa 1990, fabricile Protan au fost implicate în mai multe scandaluri ecologice. Fabricile Protan din Chiajna, Codlea sau Glina au fost închise pentru încalcarea normelor igienico-sanitare. Cu toate ca îi lipsesc dotarile, iar din punct de vedere al mediului incineratorul de la Dej este un pericol pentru sanatatea publica, Protan a câstigat o licitatie la nivel national prin care i se atribuie executarea serviciilor de ecarisare si distrugere cadavre/deseuri. Firma nu are infrastructura necesara pentru a îndeplini obligatiile contractuale.
