Este un subiect despre care Gazeta de Bistrița s-a ocupat de la prima lovitură a hoților, înainte ca aceștia să fie identificați de autorități, iar mediatizarea celor întâmplatea pus presiune atât pe polițiști, cât și pe procurorul de caz, care în final au reușit prinderea în flagrant a acestora. Nu trebuie uitat de asemenea faptul că proba esențială care a dus la identificare autorilor, o filmare a unei camere de supraveghere, a fost găsită și pusă la dispoziția anchetatorilor de către una din victime. Și nu în ultimul rând trebuie amintit faptul că de-a lungul perioadei de arest preventiv a celor trei făptași, au fost cel puțin două tentative din partea judecătorilor de a-i pune în libertate, ultima fiind reușită. Aceștia au fost trimiși în judecată în stare de libertate în ciuda pericolului social pe care îl reprezintă.

Chiar de la prima lovitură a grupului infracțional comisă în data de 06.07.2018, când unul dintre hoți, beneficiind de ajutorul a doi complici,a pătruns înautoturismul lui Traian Pop din Bistrița, prin folosirea unei chei brute confecționată artizanal și a sustras circa 30.000 euro, am atras atenția că operațiunea nu părea opera unor amatori, ci a unor profesioniști, care au acționat după un scenariu elaborat, coordonat și cu o logistică pe măsură. Era evident acest lucru din modul în care au acționat cei trei.Unul dintre hoți, Dorin Socaciu, a avut nevoie de fix 17 secunde pentru a pătrunde în autoturismul lui Traian Pop și a sustrage o borsetă în care se găseau 30.000 de euro, după care s-a făcut nevăzut.

Cei doi complici, Menyhart și Truță au asigurat protecția lui Socaciu. Deși operațiunea a fost extrem de elaborată – recunoașterea zonei, căi de acces și de retragere – hoții au scăpat din vedere existența unei camere video care avea întâmplător în raza ei, autoturismului lui Pop Traian.A fost eroarea fatală care a dus ulterior la capturarea grupului infracțional organizat, figura unuia dintre hoți, Socaciu, apărând în prim plan.În aceleași imagini a mai fost surprinsă o autoutilitară de culoare albă, căreia chiar dacă nu i s-a distins numărul de înmatriculare, ulteriorimaginile le-au permis anchetatorilor să o identifice. Dispariția sumei de bani a fost descoperită de Pop Traian la câteva minute după furt.Omul s-a reîntors la autoturism și a observat portiera forțată și dispariția borsetei cu bani. Disperat,el a apelat prin 112 Poliția, care a acționat în niște limite rezonabile: au venit, au văzut și aurecoltat ceva urme. În prima fază cam asta a fost implicarea poliției. Păgubașul intuind că ceva nu este în regulă, polițiștii probabil așteptau să le cadă para mălăiață în gură, s-a apucat singur să investigheze și a descoperit astfel camera video care a surprins furtul.Intrând în posesia imaginilor, le-a predat mai apoipolițiștilor.

Practic filmul furtului, în care apare și figura lui Socaciu, a constituit capătul firului care, deșirat de polițiști și de procurorul de caz, a permis rezolvarea cazului. Fără aceste imagini s-ar fi bătut pasul pe loc și existau toate șansele ca acesta să intre alături de alte cazuri asemănătoare în celebra galerie a ”autorilor necunoscuți”.

Greșelile din anchetă

Identificarea lui Dorin Socaciu, recidivist, și un schimb de informații a polițiștilor bistrițeni cu colegii lor din Mureșa dus la identificarea întregului grup infracțional, iar lucrurile păreau floare la ureche. Din păcate lucrurile nu au stat așa, deși întregul grup infracțional era monitorizat la sânge.

Fructificând informațiile avute,anchetatorii au anticipat următoarea lovitură și au identificat următoarea țintă a grupului infracțional, în persoana numitului Virgil Marica. Operațiunea, probabil, putea fi finalizată mai repede și prevenit furtul în dauna lui Marica. Conform unor surse din poliție, la momentul când a fost săvârșit furtul în dauna acestuia, ar fi existat două momente demne de cascadorii râsului. Un momenta fost când hoții au fost pierduți de filaj, iar al doilea când nu au existat oameni pentru a realiza flagrantul, deoarece polițiștii de la investigații criminale care se ocupau de caz, au participat la o ședință de tragere planificată în poligonul militar Livezile.Halucinant, dar se pare ca așa au stat lucrurile, vorba vine: sub ochii polițiștilor s-a produs un alt furt, despre care aceștia aveau informații, știau cine este ținta, dar din motivul arătat mai sus, au permis producerea acestuia.

Un alt moment care arată fără nici un echivoc profesionalismul autorităților, respectiv polițiști și procurori, a fost organizarea flagrantului în cazul ultimei ținte a hoților, Nicolae Arjoca. Logic, planul operațiunii prevedea ca în momentul când unul din grup forța autoturismul țintei și încerca să sustragă banii, să fie prins și încătușat. În mod normal operațiunea respectivă trebuia condusă și coordonată de procuror, dar Dumnezeu știe ce s-a întâmplat,fiindcă lucrurile nu au funcționat conform planului.

Mașina lui Arjoca, de fapt portbagajul acesteia a fost forțat, hoții, din filajul făcut asupra bărbatului, fiind convinși că acolo se află banii. În momentul respectiv se pare căhoții au observat dispozitivul polițiștilor și au reușit să fugă. A urmat o urmărire ca în filme pe străzile Bistriței, grupul reușind să iasă din oraș. Cu puțină șansă de partea polițiștilor, în cele din urmă întregul cei trei hoți aufost capturați.

Trebuie menționat faptul că polițiștii nu au găsit nici un ban asupra hoților, adică cei pe care trebuiau să-i sustragă din autoturismul lui Arjoca. Acest flagrant fâsâit constituie punctul slab al dosarului, de fapt flagrantul nu a fost flagrant, după cele mai elementare reguli ale meseriei. Dacă erau prinși cu banii furați asupra lor, altfel stăteau lucrurile.

Beneficiind de această greșeală fundamentală a anchetatorilor, hoții și-au construit întreaga apărare pe nerecunoașterea faptelor, fiind trimiși în judecată fără ca aceștia să recunoască cele două furturi comise în dauna lui Traian Pop șiVirgil Marica și tentativa în cazul lui Nicolae Arjoca. Totuși, celelalte probe instrumentate de anchetatori, în special monitorizările comunicațiilor membrilor grupului și notele de filaj, demonstrează fără nici un echivoc comiterea faptelor de care sunt acuzați Menyhart, Socaciu și Truță.

Ping-pong cu dosarul de arestare preventivă

Arestarea preventivă a acestora nu a constituit nici o problemă pentru magistrații de la Judecătoria Bistrița, aceștia fiind convinși de probele din dosar.

O ciudățenie a acestui caz o ridică încadrarea juridică a faptelor comise care se caracterizează prin organizare, planificare, mijloace logistice folosite și nu în ultimul rând numărul celor implicați, trei în cazul de față, care indică fără nici un dubiu un grup infracțional organizat, specializat în furt calificat.

Din păcate încadrarea s-a făcut simplu, pe furt calificat, pentru care pedeapsa estede până la cinci ani de închisoare. Legea, una imperfectă,prevede că numai faptele al cărui minim special de pedeapsă este de cel puțin cinci ani în cazul comiterii unor infracțiuni, inclusiv a furtului calificat, de către mai multe persoane poate fi încadrat juridic ca infracțiune a unui grup infracțional organizat. Voit sau nu, încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată este net în favoarea hoților,în ciuda pericolului social ridicat al faptelor comise.

Pe parcursul urmăririi penale și a arestului preventiv au existat două momente, ciudate, ca să folosim un limbaj elegant, care pot fi calificate ca tentative de punere în libertate a hoților. La data de 29.03.2019, judecătorul Mircea Cristian Chișbora a formulat o cerere de abținere, o situație care a impus amânarea cauzei.Decizia acestuia a ridicat mari semne de întrebare, în special motivele care au generat acest lucru. În final prelungirea arestului preventiv a fost judecată de un alt magistrat care i-a menținut pe hoții după gratii.

A doua tentativă de punere în libertate a grupului a fost una reușită și s-a făcut printr-o serie de manevre extrem de ciudate, sub motivarea că hoții nu prezintă pericol social. Lucrurile au fost manevrate în așa fel încât hoților le-au expiratmandatele de arestare preventivă.

S-a declanșat un adevărat ping-pong cu dosarul. Astfel, la data de 18.06.2019, prin Încheierea penală nr.640/CP/2019, Judecătoria Bistrița scoate dosarul de pe rol și îl trimite la Tribunalul BN, pentru a proceda la desemnarea altei instanțe de judecată. Pe repede înainte, în aceeași zi, un judecător decide că sunt întemeiate cererile de abținere în cauză formulate de judecătorii Vîntu Ana-Maria – vicepreședinte la Judecătoria Bistrița, și Croitoru Cătălin – președinte la aceeași instanță, și drept urmare desemnează Judecătoria Beclean ca instanță competentă să soluționeze cauza, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive (arestarea preventivă) privindu-i pe cei trei inculpați. Decizia a fost pronunțată în camera de consiliu, fără cale de atac.

La data de 21.06.2019/09.00, un magistrat de la Judecătoria Beclean a respins, inițial ca neîntemeiată, excepția nelegalei desemnări a judecătorului de cameră preliminară pentru a soluționa verificarea din oficiu a măsurilor preventive, excepție invocată de inculpați prin apărătorul ales, dar a admis o altă excepție invocată de inculpați și“ca urmare în baza disp. art.207 alin. 1 și 2 din Cpp, astfel cum a fost interpretate prin Decizia în interesul legii nr.16/2018 a Î.C.C.J, constată că se află în imposibilitatea de a verifica din oficiu legalitatea și temeinicia măsurilor arestării preventive luate prin Încheierea penală nr.41/JDL/2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bistrița. Cu drept de contestație în 48 de ore de la pronunțare”.

A fost depusă o contestație de către un procuror din Beclean, care este judecată la orele în seara aceleiași zile de către Tribunalul BN, unde judecătorul a respins toate excepțiile invocate și a admis ca fiind întemeiată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, împotriva încheierii penale a Judecătoriei Beclean și a desființat în întregime hotărârea atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către judecătorul care a pronunțat-o.

Aici suntem datori cu o mică explicație a conținutului art. 207 alin. 1 și 2 Cpp, invocat ca excepție de către inculpați, referitor la verificarea masurilor preventive în procedura de cameră preliminară. Alin.1 prevede ca în situația în care procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsura preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. La alin. 2 se specifică că în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.

Manevra prin care cei trei inculpați au fost puși în libertate este finalizată în aceeași zi, la orele 23.00, cu oră înaintea expirării arestului preventiv. Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Beclean constată, în temeiul art. 241 alin. 1 lit. a Cpp, încetarea de drept măsurile arestării preventive și în consecință a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților Ferencz Menyhar, Viorel Truță și Dorin Socaciu. Decizie nu a mai fost contestată în limita termenului de 48 de ore de la comunicare de către procuror. Era undeva și normal, se apropia sfârșitul lunii iunie, iar Justiția se pregătea de intrarea în vacanță.

Între timp, grupul infracțional a fost trimis în judecata, în stare de libertate, fără nici o măsură preventivă cauza fiind pe rolul Judecătoriei Bistrița. Primul termen a fost fixat în data de 10 septembrie 2019, cauza fiind amânată, următorul termen fiind programat la data de 24.09.2019.

Doru Costin

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.