Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN) a pierdut procesul Cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, pentru clădirea de pe str. Independenţei din Bistriţa, în care în ultimii ani au funcţionat câteva secţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Clădirea a aparţinut grănicerilor năsăudeni până în 1958, aspect contestat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Decizia instanţei este cu atât mai surprinzătoare în condiţiile în care din luna mai şi până în septembrie nu a mai avut loc nici un termen de judecată pe fond, deci nu s-au mai adus probe suplimentare în afara faptului că în proces au apărut câţiva intervenienţi în nume propriu, acceptaţi în urma apelului depus la Curtea de Apel Cluj.

 

Asociaţia Comunelor Grănicereşti Năsăudene a fost resuscitată de aproape 25 de ani, sub numele de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN), timp în care fostele averi au fost doar în parte recuperate. Primul obiectiv al urmaşilor grănicerilor a fost recuperarea pădurilor care i-au aparţinut şi de unde s-ar fi putut asigura fonduri financiare consistente, deşi obţinerea documentelor care să ateste dreptul de proprietate nu a fost un lucru foarte uşor. Asta ca să nu mai punem la socoteală că, pe lângă îndărătnicia autorităţilor statului de a retroceda averile foştilor proprietari, de-a lungul timpului au existat şi unele interese nu tocmai în regulă din partea unor reprezentanţi ai asociaţiei.

Pe lângă toate acestea, în multe dintre localităţile care au fost declarate, în timpul Imperiului Austro-ungar, ca fiind grănicereşti, au apărut câte o astfel de asociaţie care se consideră ca fiind urmaşa de drept a fostei Asociaţii a celor 45 de Comune Grănicereşti. Încet-încet parte din acestea, 44 la număr, au intrat în rândurile noii asociaţii de la Năsăud care a fost reînfiinţată imediat după 1990.

Printre multele bunuri care au aparţinut cândva Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene şi pe care urmașa acesteia, UCGN, le vrea înapoi, se numără şi clădirile în care acum funcţionează câteva secţii ale Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, imobil situat pe Bulevardul Independenţei din Bistriţa. În discuţie nu intră doar clădirile în sine, ci şi o suprafaţă importantă de teren care se întinde până în zona Centrului de Transfuzii. O parte din acest teren este în administrarea Primăriei Bistriţa, iar UCGN are şi aici depusă o astfel de cerere.

„Noi avem cerere depusă la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, dar trebuie completată documentaţia, în sensul că la cerere trebuie adusă o expertiză de la fondul de cadastru. Cererea a fost depusă la momentul oportun pe legile fondului funciar, mai precis pe Legea 10 din 2000, când s-a emis legea pentru retrocedarea imobilelor din intravilan. Am revenit asupra ei încă o dată cam în urmă cu vreo doi ani, însă de atunci este tot în discuţie. Nici acum nu este încă soluţionată. De altfel s-au depus cereri pentru tot ce au avut în proprietate comunele grănicereşti la primăriile pe raza cărora se află imobilele respective, inclusiv la Primăria Bistriţa”, declara în 2012, pentru Gazeta de Bistriţa, preşedintele de atunci al UCGN, Mihai Mureşan.

Tot atunci, secretarul judeţului de la acea vreme, Iosif Redl spunea că problema este un spinoasă.

„Suntem doar în analize şi tratative. Ei marşează pe retrocedarea imobilului în natură. Oricum problema nu este chiar aşa uşor de rezolvat. În primul rând trebuie aduse documentele doveditoare. Apoi acolo au fost de-a lungul anilor făcute nişte lucrări, au fost adăugări … Nimeni nu mai ştie exact ce a fost când a fost preluată clădirea. Acum se fac expertizele necesare, plus că trebuie să vedem cât s-a investit acolo. Vă daţi seama că de 50-60 de ani acolo a fost tot spital. Ei au ceva acte la dosar, dar aşa cum am spus trebuie analizate cu rigoare ca să vedem exact ce se restituie şi ce nu se restituie”, preciza, în 2012, Iosif Redl.

 

Uite dispoziția, nu e dispoziția! Moldovan, dat în judecată

La scurt timp după ce în 2012 a ajuns la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan a semnat o dispoziţie prin care recunoştea Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene calitatea de urmaş al vechii asociaţii grănicereşti şi totodată dispunea restituirea imobilelor revendicate. Un an mai târziu însă, în 2013, Radu Moldovan a anulat dispoziţia anterioară, întrucât administraţia judeţeană ar fi intrat în posesia unor documente din care reieşea faptul că imobilele de pe Bulevardul Independenţei revendicate de grăniceri ar fi fost preluate de către stat în anul 1936, ca urmare a unor datorii ale Asociaţiei Comunelor Grănicereşti, şi astfel nu s-ar mai fi încadrat în prevederile Legii nr.10/2001, în baza căreia puteau fi revendicate doar imobilele confiscate de regimul comunist după 1945.

Fiindcă ultima dispoziţie a preşedintelui CJ BN a rămas bătută în cuie, UCGN l-a acţionat pe Radu Moldovan, în calitate de preşedinte al CJ BN, în instanţă.

 

Acte care atestă proprietatea grănicerilor

UCGN a solicitat judecătorilor Tribunalului Bistriţa-Năsăud anularea dispoziţiei din 2013 semnată de preşedintele Consiliului Judeţean, solicitând totodată restituirea în natură sau în echivalent bănesc a imobilelor revendicate de pe Bulevardul Independenţei.

În documentele depuse la dosarul cauzei, UCGN precizează că respectivele imobile au fost preluate de către stat în anul 1958, prin decizia nr. 14/1958 a Comitetului executiv al Sfatului Regional Cluj, şi prin adresa nr. 38/15.04.1958, documente în care se precizează că „bunurile imobile clădiri situate în oraşul Bistriţa trec în administrarea Întreprinderii de localuri şi locuinţe Bistriţa”.

Demersurile statului de preluare a imobilelor au început însă cu câţiva ani mai devreme.

Astfel, în 1952, Ministerul Gospodăririi Silvice a emis ordinul nr. 3086/30.12.1952 referitor la bunurile grănicereşti ce a fost transmis Direcţiei Regionale Silvice Cluj prin adresa nr. 140/27.01.1953, ordin în care ce cerea imperativ luarea în primire a tuturor celor 54 de „corpuri de casă” cu inventarul lor cu tot care au aparţinut Administraţiei Bunurilor Grănicereşti Năsăudene. Cele „54 de corpuri de casă” erau de fapt sediul Direcţiei Silvice a grănicerilor, care funcţiona în cele patru clădiri revendicate de pe Bulevardul Independenţei plus sediile ocoalelor silvice din subordine aflate în teritoriu.

Mai mult decât atât, UCGN arată că, în 1 august 1952 a fost desfiinţată Direcţia Silvică Bistriţa de Administrare a Pădurilor Grănicereşti (instituţie din subordinea Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene), ce îşi avea sediul în cele patru clădiri de pe actualul Bulevard Independenţei, spaţiul fiind închiriat de Asociaţia grănicerească, trei ani mai târziu, Spitalului Unificat Bistriţa, în schimbul unei chirii de aproape 10.000 lei.

Referitor la datoriile asociaţiei, invocate de Consiliul Judeţean, UCGN precizează că „în perioada 1924 – 1935, instituţiile ce au administrat şi exploatat pădurile grănicereşti, respectiv SC Regna, Casa Autonomă a Pădurilor şi Direcţia Silvică (n. r – toate în subordinea Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene), au acumulat datorii către stat. Ministrul Justiţiei în consultare cu miniştrii Finanţelor, Agriculturii şi Domeniilor au propus o compensare a acestor datorii în schimbul celor trei mari imobile cu anexe cuprinse în CF nr. 4335 Bistriţa. Clădirile erau libere în 1935 pentru că prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2434/1934 de reînfiinţare a Direcţiei Silvice, guvernul stabileşte sediul acesteia la Năsăud, unde îşi avea sediul şi Asociaţia Grănicerească cu care trebuia să conlucreze mai eficient.

Conform Jurnalului Consiliului de Miniştri nr. 120 bis în 31.01.1936 s-a adoptat o hotărâre prin care s-a dispus următoarele:

  • Aprobarea în principiu a propunerii de compensare a datoriilor în schimbul celor trei clădiri şi anexe:
  • Perfectarea operaţiunii s-a prevăzut să se facă ulterior printr-o lege adoptată de Parlament la propunerea celor patru miniştri;

Se poate observa că nu s-a dispus trecerea în proprietatea statului a celor trei clădiri prin hotărârea de guvern sus-menţionată, aşa cum se menţionează în dispoziţia nr. 305/2013 (n.r. – dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud)”, se precizează în documentele depuse la dosarul din instanţă.

Potrivit UCGN, pentru finalizarea procesului de compensare, trebuia obţinută adeziunea tuturor celor 44 de comune grănicereşti, însă doar 9 au fost de acord, în timp ce 11 localităţi au respins propunerea guvernului, 12 au trimis adrese la prefectură în care au făcut referiri la hotărârile adoptate fără însă a se cunoaşte dacă şi-au dat acordul, iar pentru alte 13 localităţi nu s-au identificat hotărâri ale consiliilor locale.

 

Chichițe menite să ia ochii

De cealaltă parte, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud vine cu contra-argumente în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.

Astfel, deşi Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene susţine că are ca asociate cele 44 localităţi foste grănicereşti considerate comunităţi de avere şi nu unităţi administrativ-teritoriale, fiindcă cele 44 de localităţi nu corespund actualelor comune administrative, potrivit CJ BN, la dosarul privind înscrierea în Registrul asociaţiilor a Asociaţiei „Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene” există depuse la dosar adresele actualelor primării.

În sprijinul acestei afirmaţii, administraţia judeţeană mai dă ca exemplu şi o sentinţă pronunţată într-un dosar judecat la Judecătoria Năsăud, în 2011, în care UCGN s-a pronunţat în contradictoriu cu pârâţii, „fiind enumerate actualele unităţi administrativ-teritoriale, de exemplu: Oraşul Năsăud, prin Primar, Comuna Bistriţa-Bârgăului prin Primar”.

„În concluzie nu este real ce susţine petenta Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene şi anume că din componenţa uniunii nu fac parte actualele unităţi administrativ-teritoriale. În consecinţă sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 2 din Legea 10/2001. (…)

Având în vedere prevederile art. 3 alin.1 lit. c din Legea 10/2001, prevederi care se referă la persoane juridice, proprietari ai imobilelor, învederăm instanţei că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege nici din acest punct de vedere”, se precizează în întâmpinarea Consiliului Judeţean.

Totodată, în acelaşi document se arată că notificarea depusă de UCGN prin care se revendicau imobilele de pe Bulevardul Independenţei este semnată de preşedintele Uniunii, Mihai Mureşan (n. r. – mandatul acestuia a expirat în 2014 şi nu a mai candidat din nou pentru funcţie, noul preşedinte fiind primarul comunei Salva, Gheorghe Onul) şi „nu de către proprietarii imobilelor înscrişi în Cartea Funciară”.

Astfel, CJ BN a susţinut că UCGN nu este titularul dreptului de proprietate public, ci doar subiectul care administrează această formă de proprietate.

Aceste argumente au fost reiterate şi ulterior în notele scrise depuse de apărătorii celor două părţi din acest proces, niciuna dintre acestea nemaivenind cu argumente sau contraargumente noi zdrobitoare.

RADU MOLDOVAN

Peste 10.000 lei, plata avocatului lui Radu Moldovan!

Cu toate acestea, după doi ani de la debutul procesului, instanţa a decis că Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene nu are dreptate. Dar decizia a pronunţat-o abia după două amânări.

Aşa cum precizam mai sus, din data de 31 mai 2016 şi până pe data de 13 septembrie 2016 instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud nu a mai fixat nici un termen de judecată în acest dosar datorită faptului că au fost o serie de cereri de intervenţie ale unor persoane în nume propriu. Pe 13 septembrie, instanţa a decis să amâne pronunţarea şi a fost fixat un nou termen pe data de 20 septembrie. În aceeaşi zi de 13 septembrie, la dosarul cauzei este depusă o factură din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud din care reiese suma plătită avocatului Chitu Oltean, şi anume de 10.302 lei.

tribunalul-bistrita

Tribunalul a respins cererea UCGN

Chiar dacă pe 20 septembrie, instanţa ar fi trebuit să se pronunţe, aceasta a preferat să amâne pentru a doua oară acest lucru. Decizia a venit pe data de 23 septembrie.

„Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta U.C.G.N împotriva pârâtului P.C.J.B.N. având ca obiect plângere împotriva dispoziţiei nr. 305/18.12.2013 emisă de pârât. Admite cererea de intervenţie accesorie în susţinerea pârâtului, cerere formulată de A.A.E.B. Obligă reclamanta U.C.G.N. să plătească pârâtului suma de 10.302 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23.09.2016”, este decizia Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

 

Florica Dura, membră în Comitetul director al UCGN, reacționează

„Nu este nimic definitiv, vorbim doar de o minută. Aşteptăm motivarea instanţei care să argumenteze temeiul legal de decizie a Tribunalului BN în favoarea CJ BN. Amintesc că speţa se judecă pe Legea 10/2001, art. 3 din această lege stipulând că instituţiile cu capital de stat, consilii judeţene sau locale nu fac subiectul retrocedării pe această lege.

Faptul că preşedintele CJ BN se luptă prin presă şi instanţe să câştige fostul patrimoniu grăniceresc este indubitabil. Practic el continuă ceea ce a început partidul din care face parte încă din 2009, când a demarat confiscarea pârghiilor de conducere ale UCGN. Argumente: fostul preşedinte al UCGN din 2009 până în 2014, Mihai Mureşan, şeful Ocolului Silvic Someş-Ţibleş, a fost şi consilier judeţean PSD în aceeaşi perioadă. Actualul preşedinte al UCGN este primarul de Salva, Gheorghe Onul, membru PSD, deci tot om politic subordonat lui Radu Moldovan. În acest moment Consiliul Director al UCGN este controlat de PSD, 10 membri din 17 făcând jocurile meschine ale acestui partid. Asta în condiţiile în care, în statutul UCGN se stipulează că aceasta este o asociaţie nonguvernamentală şi APOLITICĂ.

Ceea ce se întâmplă cu fosta avere grănicerească nu este un fapt izolat. Furtul patrimoniului fostelor comunităţi de avere din toată ţara, nu numai de la Năsăud, face parte dintr-un scenariu mercantil pe care oamenii lui Ion Iliescu l-au pus la punct şi îl pun în aplicare de 26 de ani. Faptul că Radu Moldovan, preşedintele CJ BN şi totodată al PSD BN, joacă în acest film, este irefutabil. „Tovarăşul” pe stil nou este un politruc care nu are respect pentru istoria acestui judeţ şi nici cultura necesară să înţeleagă ce înseamnă istoria ultimilor 250 de ani a acestor meleaguri. Ce să ştie el despre grănicerii care nu au fost niciodată iobagi şi care au construit şcoli şi instituţii, care s-au constituit în fundamentul identităţii urmaşilor? Năsăudenii sunt români care niciodată nu au fost sclavii nimănui, spunea recent chiar vicepremierul Vasile Dîncu, originar dintr-o localitate grănicerească”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, scriitoarea şi jurnalista Florica Dura, membră în Comitetul director al UCGN BN.

spitalul-independentei-2

1 COMENTARIU

  1. nu uniunea a pierdut ci fiecare fiecare comuna granicereasca (comuna granicereasca nu e comuna administrativa reprezentata de primar )comna granicereasca sant locuitorii comunei graniceresti ,urmasi ai granicerilor carora li s-au furat de catre politrucii judeteni -locali uriasul patrimoniu de subzistenta si cultura .Asta e crima care au repetat-o politrucii pcr-isto-securisti cu scopul imbogatirii .Au furat :spitale ,scoli ,paduri ,fabrici ,pasuni .Inainte de 1948 nu gasim un metru patrat de padure granicereasca a statului (erau ale locuitorilor graniceri) si azi le-au confiscat in patrimoniul lor ,tocmai prin instrumentul retrocedarii adica justitia .Legea aplicata de comunisti.Retrocedarea e facuta de comunisti ,democratia e facuta de comunisti sau de progeniturile lor.Asa ca „la revedere democatie” santem in plin necro-comunism ! Traim intr-un „stat criminal ” dupa ce a fost public proclamat regimul comunist „CRIMUNAL SI ILEGAL”.Cum se numeste statul care te alunga din tara (dupa ce ti-a re-furat bunurile de supravetuire :pamantul ,uneltele ,fabrica etc ..?) decat asa cum a fost numit in Parlament :”CRIMINAL’Cum poti sa fi loial statului care te fura de decenii?cum sa ai cetateni patrioti in tara daca averile le-au furat tocmai conducatorii alesi ? Cum sa resecti cu „D-nul ” si” D-na ” ca limbaj pe un hot , decat cu „d-nule hot !..” Asa ca „dlor hoti” va ajunge !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here