Gâlceava barourilor

667

Conflictul dintre baroul condus de avocatul Pompiliu Bota și baroul ”tradițional” ia amploare pe zi ce trece. Cele două părți se războiesc în instanțe și în presă de ani de zile încă de la înființarea Baroului Bota când avocații membri au fost acuzați de către cei ”tradiționali” că nu își exercită ilegal profesia, că falsifică acte sau că își înșeală clienții. Cu toate acestea, decizile judecătorilor în aceste spețe sunt diferite: unii magistrați au condamnat avocații din Baroul Bota, alții au dispus achitarea lor. Cel mai recent caz s-a finalizat cu condamnarea unui avocat clujean, după ce a fost dat în judecată de către UNBR Baroul Cluj pe motiv că a exercitat profesia de avocat fără drept.

Condamnare VS achitare

În urmă cu un an, Viorel Bondor a fost dat în judecată de către Baroul Cluj, prin decan av. Flavia Ioana Maier, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de: exercitare fără drept a unei profesii sau activități și folosirea fără drept a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat și a însemnelor specifice profesiei. În instanță, Viorel Bondor a precizat că se consideră nevinovat și a cerut să se dispună achitarea pentru toate acuzațiile. Cu toate că a prezentat magistratului de la Judecătoria Cluj-Napoca mai multe decizii ale mai multor instanțe din țară care au dispus în achitări definitive în spețe similare și a prezentat documente prin care atestă faptul că Baroul Bota funcționează legal, Viorel Bondor a fost condamnat în luna februarie la pedeapsa de 180 de zile amendă penală, fiind stabilit un cuantum al zilei de amendă de 30 lei, rezultând o amendă penală de 5.400 lei pentru comiterea infracțiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată. De asemenea, instanța l-a condamnat la o amendă penală de 7.200 lei și pentru folosirea fără drept a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat şi a însemnelor specifice profesiei.

”Contopește cele două pedepse cu amenda penală aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre şi aplică astfel inculpatului amenda penală cea mai grea, de 7.200 lei, la care se adaugă o treime din cealaltă amendă, respectiv de 1800 lei, rezultând pedeapsa finală de 9.000 lei amendă penală pe care inculpatul o va executa”, a decis judecătorul Cristina Maria Badea la începutul lunii februarie.

Pentru că instanța a respins acțiunea civilă de formulată de reclamant, Baroul Cluj a declarat apel împotriva acestei sentințe și cere obligarea inculpatului Viorel Bondor la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

O serie de decizii definitive ale instanţelor şi rezoluţii ale Parchetelor, strânse de-a lungul timpului, statuează, pe de-o parte, că „Barourile tradiţionale au fost desfiinţate în bloc de comunişti prin Decretul nr. 39 din 1950, iar după Revoluţie Legea nr. 51/1995 nu le-a reînfiinţat, ci doar a definit noţiunea de barou”. Pe de altă parte, un alt articol din legea amintită – care prevedea că nu pot funcţiona alte barouri în afara celui „tradiţional” – a fost introdus prin Legea nr. 255/2004, ulterior înfiinţării Baroului Bota, astfel că nu se poate trage concluzia că acesta ar fi fost desfiinţat, „întrucât s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii”.

Inclusiv la Cluj, sentințele diferă de la caz la caz, chiar dacă spețele sunt aproape identice. Spre exemplu, în 2015, judecătorii Adina Daria Lupea și Vaslentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj l-a achitat definitiv pe avocatul Ioan Buha ce a fost cercetat pentru infracțiunile de exercitare fără drept a profesiei de avocat, fals și înșelăciune.

”Problematica existenței birourilor paralele (cum sunt acestea denumite în mod generic), deși treneaza de ani de zile, nu și-a găsit o rezolvare lipsită de orice echivoc printr-o intervenție legislativă sau de altă natură, motiv pentru care atât soluțiile instanțelor de judecată cât și cele adoptate de către parchete (care au adoptat nenumarate soluții de netrimitere în judecată în cazuri similare) nu au fost unitare”, arătau judecătorii Curți de Apel Cluj.

Istoria conflictului

Conflictul din lumea avocăţească a izbucnit în 2002, după ce un avocat din Deva, Pompiliu Bota, a înfiinţat Baroul Constituţional. El a susţinut că legea permite înfiinţarea unor structuri paralele cu barourile tradiţionale, reunite sub sigla UNBR. Reprezentanţii celor din urmă au atacat virulent acţiunea lui Bota, afirmând că aceasta este o umbrelă pentru cei slab pregătiţi profesional, eventual respinşi la admiterea în UNBR. Instanţele au admis la pledat noii avocaţi, dar totul s-a schimbat în urmă cu câţiva ani când au restrâns acest lucru, iar Parchetele au declanşat acţiuni penale împotriva membrilor acestor barouri sub acuzaţia de practicare ilegală a acestei meserii. 

Concret, pe fondul unor controverse teoretice și profitând de caracterul eliptic al dispozițiilor Legii nr. 51/1995 precum și a lipsei unei dispoziții exprese care să interzică înființarea altor barouri în afara UNBR, în cursul anului 2002 Bota Pompiliu a înființat Baroul Constituțional Deva, entitate juridică care a funcționat, sub diverse denumiri, în paralel cu Baroul tradițional. În cronologia evenimentelor, în cursul anului 2003, urmare a dizolvării Asociației de Binefacere Bonis Potra Deva, care crease Baroul Constituțional Deva, Bota Pompiliu a făcut diligențe pentru înscrierea Filialei Balesti Gorj a Asociației Figaro Potra Alba Iulia în registrul Asociatiilor si Fundatiilor. Ulterior inscrierii, Adunarea Generală a Filialei Bălești Gorj a Asociației Figaro Potra Alba Iulia a hotărât înființarea unui nou barou independent, cu denumirea Baroul Constituțional Român, succesor în drepturi al baroului înființat în anul 2002 și a altor 42 de barouri județene. Inițial, înscrierea avocaților în această instituție s-a făcut pe baza deciziilor Consiliului Baroului Constituțional Român, iar începând cu iunie 2004, prin decizii ale consiliilor barourilor județene, înscrierea membrilor urmând tipicul procedurii prevăzute de Legea nr. 51/1995. Pe fondul situației expuse mai sus, mai mulți avocați au fost admiși și înscriși în acest Barou cu respectarea criteriilor legale de admitere (acte de studii, examen, jurământ). În aceste împrejurări membrii Baroului Bota au exercitat activități specifice profesiei de avocat având convingerea legitimității calității lor, ceea ce pentru mulți judecători exclude intenția acestora de a aduse atingere relațiilor sociale care privesc buna desfășurare a acestui tip de activitate liber profesională.

Baroul tradiţional, inexistent de jure?!

Mai mult, există decizii pronunțate de către instanțe care arată inexistenţa de jure a Baroului „tradiţional”. „Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948 a desfiinţat vechile barouri şi UNBR. (…) Actele normative ulterioare Legii 3/1948 trebuiau să prevadă în mod expres înfiinţarea barourilor şi a uniunii barourilor. (…) În mod logic, singura concluzie care se impune este că prin aceste acte normative nu s-a înfiinţat nici o nouă structură a avocaţilor din România. (…) Nici Legea 51/1995 nu conţine prevederi referitoare la înfiinţarea de noi structuri ale avocaţilor (…). Baroul Bucureşti şi UNBR Bota sunt înfiinţate legal din anul 2004, nu au fost desfiinţate, s-au organizat şi funcţionează în baza Legii 51/1995. (…) La cererea UNBR – Bota, Parchetul a solicitat UNBR (Florea) să înainteze în fotocopie documentele de înfiinţare, însă aceasta nu a putut prezenta documentele respective”, arată Judecătoria Sectorului 1 în decizia definitivă nr. 1251 din 15.12.2010. Aceleaşi concluzii se regăsesc şi într-o decizie a magistraţilor Tribunalului Bucureşti, din 25 august 2009: ,,Spre deosebire de Baroul Bucureşti ,,tradiţional” care nu are o lege de înfiinţare ori o hotărâre judecătorească de înfiinţare ori un act constitutiv, noul Barou Bucureşti (Bota) există şi funcţionează în baza acestor acte.” Magistraţii de la Judecătoria Zărneşti îşi motivează o decizie definitivă în aceeaşi notă: ,,Din studiul jurisprudenţei existente relativ la speţa de faţă, din verificările făcute anterior de organele abilitate, s-a stabilit că există barouri tradiţionale care nu au putut prezenta documentele de înfiinţare, respectiv act constitutiv, statut, hotărâre judecătorească şi, pe cale de consecinţă, acestea nu au personalitate juridică”.

Decizia Curţii Constituţionale

Că Baroul Bota a fost înfiinţat legal, înainte ca Legea nr. 255/2004 să modifice Legea 51/1995 în sensul interzicerii înfiinţării altor barouri pe lângă cel „tradiţional”, e stiputat într-o decizie a Curţii Constituţionale a României, nr. 1.055 din 9 octombrie 2008. „Legiuitorul nu poate să dispună nici chiar prin lege asupra unui drept câştigat printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Legea nouă nu poate, fără a retroactiva, să se aplice şi situaţiilor litigioase rezolvate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Chiar dacă principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constituţional, încălcarea lui prin textul de lege criticat contravine principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât legiuitorul nu poate desfiinţa hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, intervenind astfel în procesul de realizare a justiţiei”, arată Curtea Constituţională.

Cine are dreptate?

Din deciziile prezentate mai sus decurge o posibilă concluzie îngrijorătoare: dacă Baroul „tradiţional” nu are documente de înfiinţare, se ridică întrebarea legitimităţii acestuia în faţa Baroului Bota, care poate arăta astfel de acte. Conform unei decizii a Judecătoriei Cluj-Napoca, chestiunea a rămas „în coadă de peşte”: „Problemele legate de legitimitatea pe care şi-o revendică fiecare dintre cele două structuri (Uniuni N.B.R.) nu au fost tranşate până acum într-un mod care să permită stabilirea doar a uneia din acestea ca fiind singura îndreptăţită să autorizeze efectuarea de activităţi specifice profesiei de avocat”. Astfel, rămâne deschisă întrebarea: cine dă dreptul de folosire a denumirilor de „UNBR” sau „Barou” – o organizaţie desfiinţată printr-o lege din anii ’50,  sau una înfiinţată în 2004?.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here