În luna noiembrie, pe durata a două zile, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și o echipă de voluntari ai Asociației Celtic Transilvania au efectuat o scurtă cercetare arheologică în localitatea Rodna, pe înălțimea Măgura Mare (1.187 m). Aici, în bibliografia veche, era semnalată existența unor ruine enigmatice, ale căror istorie era total necunoscută.
”Din cauza accesului extrem de dificil, a timpului scurt și a vremii nefavorabile, nu am reușit să efectuăm decât câteva cercetări sumare. Astfel, am identificat o structură ce pare a fi un zid de piatră simplă, fără liant, pe o lungime de circa 7 m care mărginește o groapă circulară (de circa 8 m), asemănătoare unei ruine de turn. Am secționat inelul circular al gropii până la adâncimea de 90 cm, unde am dat de pământul steril. Acesta este format din grohotișuri andezitice prinse cu pământ. În interiorul gropii respective, s-a identificat un strat de dărămătură acoperit cu vegetație și mușchii, din blocuri de piatră sparte care au fost depuse în interiorul unei gropi săpate în peretele de stâncă. Aceasta ajunge la adâncimea de 1,70 m”, precizează managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș.
Artefactele identificate nu le-au fost de mare folos voluntarilor care au participat la cercetarea arheologică, potrivit cărora, acestea sunt piese de fier moderne: un fragment de topor, un fragment de potcoavă, cartușe de vânătoare, obiect de fier probabil de la un lămpaș, cuie, o monedă din perioada comunistă, dar și multă sticlă modernă, aruncată în groapa respectivă.
”În concluzie, în urma săpăturilor sumare efectuate, am identificat în punctul respectiv urme ale activității umane, posibil un punct de adăpost săpat în stânca locală, cu o fundație din piatră luată din stânca respectivă, despre a cărui funcționalitate și încadrare cronologică deocamdată nu avem nici o dovadă clară. Cert este că pentru a lămuri ‘enigma’ respectivă e nevoie de un efort mult mai mare, așa că dacă vom relua cercetările orice voluntar este bine-venit”, mai spune Gavrilaș.
