Horațiu Bălăjan, fiul primarului Gheorghe Bălăjan, se află în plin război cu Garda Forestieră, el încercând în instanță să anuleze un act de control încheiat pe vremea în care era angajat al RNP -Ocolul Silvic Bistrița, dar și un angajament de plată, în baza cărora este obligat să achite peste 68.000 lei pentru tăierile ilegale descoperite într-un canton de pădure pe care îl avea în pază.

Lupta în instanță a început în urmă cu doi ani, mai precis în iunie 2021, când Horațiu Bălăjan a cerut mai întâi în instanță nulitatea angajamentului de plată. Procesul din acest dosar nu este încă finalizat.

La câteva zile distanță, Bălăjan a deschis un alt dosar, în care a solicitat anularea actului de control de fond nr. nr. 1365/10.05.2021, în care a fost constatată o pagubă de aproape 187 mc de lemn din pădure aflată în paza sa. Această acțiune i-a fost respinsă de instanțele de judecată, atât la Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și la Curtea de Apel Cluj, care a trimis dosarul spre rejudecare.

Dar să vedem ce anume l-a determinat pe Horațiu Bălăjan să meargă în instanță.

Susține că actul de control este vădit eronat

În motivarea cererii de chemare în judecată, Bălăjan a arătat că în perioada aprilie – mai 2021, Garda Forestieră a efectuat controlul de fond al cantonului nr.20 Tărpiu din cadrul Ocolului Silvic Bistriţa. Controlul a fost efectuat în condițiile în care cantonul cu pricina a trecut din administrarea Ocolului Silvic Bistrița în cea a Ocolului Silvic Feldru.

În urma verificărilor, s-a constatat că pe cantonul cu o suprafață de aproximativ 574 ha, există un număr de 1.446 cioate nejustificate, respectiv un volum de 186,91 metri cubi de arbori tăiați nejustificat, calculându-se un prejudiciu de 41.533,328 lei, fără TVA, reprezentând valoarea pagubei produse.

Bălăjan susține însă că respectivul act de control nu corespunde stării de fapt din teren.

“În primul rând, arăt că, potrivit Codului Silvic, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 197/7 septembrie 2020 publicat în Monitorul Oficial nr.823/2020, stabileşte expresis verbis la art.5 punct (2) 2.1. faptul ca personalul silvic cu atribuţii de paza răspunde patrimonial, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier, numai în situaţia în care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubei nu informează în scris Ocolul Silvic, transferând răspunderea către şeful ocolului, care la rândul său va răspunde dacă nu sesizează în alte 24 de ore parchetul competent teritorial. Orice altă răspundere patrimonială este exclus a fi reţinută în sarcina persoanei cu atribuţii de pază, fapt care urmează să fie analizat în cazul de faţă. Or, la data de 21 aprilie 2021 şi 24 aprilie 2021, prin Referatul înregistrat sub numărul 1732/21.04.2021 şi 1777/26.04.2021, reclamantul şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu, înlăturând răspunderea patrimonială a subsemnatului, întrucât a înştiinţat Ocolul şi şeful ierarhic, care, la rândul lor, au procedat la formularea denunțului penal înregistrat către Parchetul Năsăud.

Cu privire la împrejurările în care s-a desfăşurat controlul de fond, a arătat că urmare a modificărilor survenite în componenţa şi structura teritorială a ocoalelor, s-a constatat necesitatea transferului reclamantului din subordinea Ocolului Silvic Bistriţa la Ocolul Silvic Feldru. S-a dispus efectuarea unui control de fond, prin care se urmărea practic predarea gestiunii fondului forestier avut în pază. Instrucțiunile au fost acelea ca la întocmirea actului de control să scoatem în evidenţă absolut orice cioate găsite, aceasta pentru o foarte exactă evidenţă a stării de fapt, raportat la mutațiile şi tăierile ilegale constatate.

Aşa fiind, s-a întocmit un act de control vădit eronat, care nu corespunde stării de fapt din teren şi care a identificat un număr de 1.446 bucăţi cioate tăiate ilegal. La momentul efectuării controlului mi s-a spus că este important să evidențieze absolut toate cioatele, pentru a le putea scădea din inventarul forestier şi că actul de control are doar menirea de a stabili pagubele aduse pădurii precum şi propuneri de recuperare a acestora, în conformitate cu art.12 litera „g„ din Anexa 1 la Codul Silvic, fără a stabili cine este vinovat de producerea pagubelor constatate, urmând ca ulterior Ocolul să ia măsuri de recuperare într-o etapă ulterioară”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Ocolul Silvic Bistrița acuzat de manevre dolosive

Totodată, Bălăjan susține că a fost victima unor manevre ale celor de la Ocolul Silvic Bistrița, care i-au propus să accepte încheierea unui angajament de plată autentic în faţa notarului public fiindcă doar așa ar fi putut fi acordat transferul la Ocolul Silvic Feldru.

“Imediat după încheierea actului de control din data de 10 mai 2021, a fost invitat de către Ocolului Silvic Bistriţa şi i-a fost propus prin manopere dolosive, să accepte încheierea unui angajament de plată autentic în faţa notarului public, explicându-i-se că numai astfel i se va acorda transferul rară nici un fel de problemă, că nu vor exista nici un fel de repercusiuni împotriva sa şi că problema devine astfel închisă, iar imediat după aceea, Ocolul Bistriţa va ataca actul de control în instanţă, pentru a-1 desfiinţa.

Aşa încât, victimă a acestor manevre în ziua de 12 mai, a încheiat în faţa notarului public un angajament de plată, prin care se obliga să achite el întreg prejudiciul calculat prin actul de control. Chiar dacă actul notarial l-a încheiat în data de 12 mai 2021 la orele 16:26 minute, după încheierea programului de muncă la Ocolul Bistriţa, deci în afara orelor de lucru i-a fost aprobată încetarea contractului de muncă prin acord semnându-i-se toate actele necesare cu aceeaşi dată.

Ulterior, a sesizat că Ocolul Silvic Bistriţa nu înţelege să acţioneze conform celor prezentate reclamantului şi că, în această, în baza angajamentului, acesta devine singurul responsabil cu plata despăgubirilor vădit incorect calculate.

A arătat faptul că a demarat procedura notarială de revocare a angajamentului de plată autentificat sub nr.12061/12.05.2021, solicitându-i notarului care 1-a întocmit să îl programeze în vederea încheierii unui act autentic de revocare a acestuia. în cazul în care notarul nu va da curs favorabil cererii sale, și intenționează să acţioneze pe toate căile prevăzute de lege pentru desfiinţarea angajamentului de plată.

Aşa cum a arătat, în speţa se vorbeşte despre un act unilateral, act pe care poate să-1 revoce şi pe care înţelege să-1 revoce, motivat de împrejurarea că a fost încheiat prin manopere dolosive şi nu este, astfel, expresia voinţei sale liber exprimată, fiindu-i impus de către angajator prin condiționarea acordului la încetarea contractului de muncă, în vederea angajării la un alt Ocol, de încheierea sa.

Că este aşa o dovedeşte şi faptul că însăşi încheierea actului s-a făcut în prezenţa reprezentantului beneficiarului înscrisului, respectiv juristul RNP ROMSILVA, care şi-a manifestat acordul asupra conţinutului declaraţiei la momentul întocmirii deşi nu avea nici un fel de competente în întocmirea actului şi nici nu era justificată prezenţa acestuia la notar.

Nu urmăreşte şi nu are alt interes, decât să înlăture – pe căile legale -un înscris care îi este profund lezionar şi care nu a reprezentat şi nu reprezintă voinţa sa, ci este rodul vicierii consimțământului său.

Cu referire la actul de control atacat, a arătat faptul că acesta este întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale incidente, pentru următoarele considerente: din numărul total de cioate de 1.446 bucăţi, un număr de 1.153 sunt de dimensiuni mici, din pășunile împădurite, preluate de Ocol în anul 2018 şi sub nici o formă nu au diametrul de control, ci sunt la un diametru de aproximativ 2,1-5. Acest fapt a fost constatat, dar s-a convenit consemnarea lui la alte rubrici, pentru considerentele arătate. La rășinoase, unde vârsta medie a pădurii este în evidenţele noastre de aproximativ 50 de ani, situate pe parcela 105, nici una dintre cioate nu avea diametrul mai mare de 2.5. La stejar , Fr , Pa, Ci , absolut toate diametrele au fost eronat calculate pentru simplul motiv ca determinarea diametrului nu se calculează razant pe tăietura, ci prin scăderea în linie dreaptă a aproximativ 5-6 cm, ele fiind tăiate la aproximativ 2 cm deasupra solului. De altfel este de notorietate faptul că un diametru de aproximativ 36 de cm îl ating acești copaci doar la o vârstă de aproximativ 80-100 de ani, iar vârsta pădurii din evidenţele noastre, este la jumătate.

Însăşi calculul prejudiciului este greşit căci calcularea sumelor la Fond, drept folos nerealizat, se face în această manieră doar la săvârşirea infracţiunilor, iar nu în cazul răspunderii unui pădurar, în condiţiile dreptului muncii. Este inadmisibil ca Ocolul Silvic Bistriţa să se constituie parte civilă pentru o parte din aceste sume îndreptându-se împotriva infractorilor, iar pe de altă parte să o pretindă de la reclamant. La terminarea controlului i s-a refuzat întocmirea declaraţiei de încheiere a controlului, astfel că din acest punct de vedere, actul de control a fost întocmit cu încălcarea legii”, a mai arătat Bălăjan în cererea de chemare în judecată, potrivit documentului instanței bistrițene.

Ce a susținut Garda Forestieră și cum au motivat instanțele de judecată hotărârile luate, în ediția viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.