Noua fabrica de sisteme de racire RAAL de la Prundu Bârgaului functioneaza în ilegalitate. Companiei bistritene îi lipseste atât acordul de mediu cât si certificatul de urbanism asta în conditiile în care fabrica de la Prund a fost renovata, extinsa si functioneaza înca de la sfârsitul anului trecut. Garda de Mediu a sanctionat societatea luna trecuta cu o amenda în valoare de 80.000 de lei, iar acum îi va suspenda activitatea.
Compania RAAL, producatorul bistritean de sisteme de racire si schimbatoare de caldura pentru echipamente industriale si auto, are mari probleme cu legalitatea functionarii noii fabrici de la Prundu Bârgaului. Societatea a achizitionat în urma cu câtiva ani activele lichidatorului Hicart, care de asemenea a întâmpinat serioase probleme legate de mediu de a lungul anilor. Fabrica de la Prundu Bârgaului a fost deschisa în luna noiembrie a anului trecut asta în conditiile în care nu au toata documentatia ceruta de legile în vigoare.
Fara certificate de urbanism
În urma cu doi ani RAAL a început lucrarile de renovare si extindere a fostei fabrici de hârtie de la Prund, fara a avea însa certificat de urbanism. Potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, Certificatul de urbanism este actul de informare emis de administratia publica locala prin care aceasta fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabileste cerintele urbanistice care urmeaza sa fie îndeplinite în functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzând avizele si acordurile legale, necesare în vederea autorizarii. Conform primarului comunei Prundu Bârgaului, Ilie Vlad, primaria nu a eliberat decât un certificat de schimbare de destinatie pentru acel imobil, nicidecum unul de urbanism. Tot primaria a mai eliberat o autorizatie pentru renovarea actualului imobil, dar nu si unul pentru extindere. Totusi cei de la RAAL au extins constructia deja existenta. În mod normal societatea avea obligatia conform legii sa solicite un certificate de urbanism înainte de a începe orice fel de lucrare la acel imobil, asta în conditiile în care legea cere existenta unui certificate de urbanism pentru montarea unui simplu banner publicitar.
Probleme de mediu
Societatea RAAL a fost sanctionata luna trecuta de Garda de Mediu Bistrita cu o amenda în valoare de 80.000 de lei pentru lipsa acordului de mediu cât si pentru nerespectarea conditiilor prevazute în procesul verbal de licitatie si adjudecare încheiat cu Hicart. În acest proces verbal era prevazut ca societatea care preia activele are obligatia de a curata solul poluat cu produse petroliere de fosta fabrica de hârtie. Legea spune clar ca acordul de mediu este actul emis de autoritatea competenta care se elibereaza titularului înca din faza de proiect pentru realizarea proiectului din punct de vedere al protectiei mediului. Conform comisarului sef Ioan Bors locatia este verificata de zece ani, însa problemele sunt departe de a fi remediate. “De zece ani facem controale în zona. RAAL a cumparat doar o parte din fosta fabrica, dar tot nu a respectat prevederile procesului verbal, desi si-au asumat responsabilitatile. Au spus initial ca nu stiau ca trebuie sa plateasca. Într-adevar este vorba de o suma foarte mare de bani, dar trebuie sa respecte legea. Noi i-am amendat cu 80.000 de lei în martie pentru lipsa acordului de mediu si nerespectarea prevederilor procesului verbal. Conform legii, ei functioneaza ilegal. Încercam sa-i aducem pe fagasul cel bun pentru ca vor asigura multe locuri de munca în acea zona. Totusi o sa trimit pe cineva saptamâna aceasta (saptamâna trecuta n.r.) sa suspende activitatea de la fabrica de la Prund, pâna vor intra în legalitate, adica pâna la obtinerea acordului de mediu”, a declarat Bors. Dupa obtinerea acordului de mediu cei de la RAAL vor trebui sa obtina si autorizatie de la mediu pentru a functiona în parametri legali. Autorizatia de mediu va fi însa ceva mai greu de obtinut, asta în conditiile în care solul este puternic poluat, iar cei de la RAAL nu au binevoit sa remedieze problema desi sunt în posesia terenului de mai bine de doi ani.
RAAL-ul nepasator
Contactat telefonic directorul de strategie al companiei RAAl, Clement Ivanescu, nu se arata deloc îngrijorat de situatia în care se afla fabrica de la Prund. Ba mai mult acesta nu recunoaste faptul ca zona a fost intens poluata si ca s-au facut si extinderi la acel amplasament, accentuând ca fosta fabrica a fost doar renovata. Chiar si daca spusele directorului ar fi adevarate, totusi RAAL avea obligatia legala de a solicita un certificat de urbanism si un acord de mediu pentru a începe lucrarile de reabilitare. “Noi am cumparat de la un lichidator niste active. Zona însa nu constituie o problema pentru mediu. Momentan la fabrica nu se lucreaza în parametri normali, se fac doar niste probe. Anul trecut am angajat 300 de personae care vor urma niste cursuri, însa acestia vor fi transferati la Bârgau doar dupa ce probele vor fi efectuate. Noi nu poluam, dar o sa lucram la aceste aspecte (obtinerea acordului de mediu si al certificatului de urbanism n.r.).”
Investitie cu probleme
În ciuda faptului ca bârgaoanii s-au bucurat ca au scapat de marele poluator Hicart si li se vor asigura peste 500 de locuri de munca într-o fabrica moderna bucuria nu va dura foarte mult. Din pacate satenii nu sunt constienti de faptul ca poluarea din zona nu a disparut odata cu falimentul Hicartului. Solul a fost intens poluat cu produse petroliere de fosta fabrica de hârtie, însa acesta nu a fost curatat nici de fostul nici de actualul beneficiar. Problema este pe cât se poate de grava pentru ca noua fabrica, de asemenea poluatoare, este amplasata chiar în localitatea Prundul Bârgaului, la distante foarte mici de casele localnicilor. De asemenea, firma nu poate demonstra ca deseurile vor lua “drumul cel bun” si nu se vor scurge spre albia râului Bistrita care curge chiar în spatele amplasamentului. În ciuda faptului ca directorul de strategie sustine ca noua fabrica nu va polua zona, noxele care vor fi emise de la cuptoarele de sudobrazare nu sunt deloc de neglijat.
Iulia Balazs
