Sub egida Consiuliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Complexului Muzeal Bistriţa – Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna vă invită joi, 29 iunie 2023 ora 17.00 la vernisajul expoziţiei de fotografie „Oameni, locuri, tradiţii, obiceiuri”. Expoziţia aduce în faţa publicului tablouri pe pânză după vechi fotografii, în care se regăsesc aspecte cu privire la originalitatea şi frumuseţea tradiţiilor, obiceiurilor şi portului popular specifice Văii Someşului Mare.
Expoziţia va fi deschisă pentru publicul vizitator în perioada 29 iunie – 28 iulie 2023 la Muzeul Etnografic si al Mineritului Rodna.
„Lumea din care face parte ţăranul român a fost dintotdeauna bogată în obiceiuri şi tradiţii.
Acestea au fost păstrate din generaţie în generaţie, iar o parte din ele mai sunt păstrate cu sfinţenie şi astăzi, ele având un rol important în derularea vieţii de zi cu zi, dar mai ales în păstrarea identităţii culturale.
Obiceiurile tradiţionale româneşti sunt fapte culturale complexe, menite înainte de toate, să organizeze viaţa oamenilor, marchează momentele importante ale trecerii lor prin lume, şi le modelează comportamentul.
Dacă ar fi să facem o scurtă clasificare a obiceiurilor şi tradiţiilor, o primă categorie ar fi cele legate de diferite evenimente ce se desfăşoară de-a lungul anului, toate acestea vizând viaţa colectivă a satului, având un caracter public şi ciclic. În această categorie se regăsesc sărbătorile religioase legate de Crăciun şi Anul Nou (colindatul, irozii, turca, pluguşorul), de Paşte (Joia Mare, încondeiatul ouălor, Învierea), sau de alte sărbători cum ar fi: Boboteaza, Buna Vestire, Rusaliile. Acestora li se adaugă cele legate de munca agricolă sau de anotimpurile de peste an: prima ieşire cu plugul, „băgatul oilor pe brânză”, Sânzâienele, Cununa grâului, seceratul, claca, desfăcatul. Nu uităm nici de sezătoare, de jocul sau hora satului, de mersul în cătănie, de lăsatul secului.
Cea de a doua mare categorie se referă la obiceiurile care atestă diferite momente importante din viaţa omului. Desfăşurarea lor este legată de momente bine determinate care nu se repetă de-a lungul vieţii: naşterea, botezul, nunta şi înmormântarea. Folcloriştii le numesc „rituri de trecere”.
De asemenea, trebuie să amintim şi costumul popular, acesta fiind de multe ori utilizat în înfăptuirea ritualurilor tradiţionale, devenind o adevărată comoară culturală prin multitudinea motivelor care sunt transpuse prin diferite cusături, multe dintre ele fiind inspirate din viaţa de zi. Tradiţiile, obiceiurile şi portul popular sunt zestrea moştenită de la strămoşii noştri, iar noi suntem datori să o transmitem mai departe pentru a păstra continuitatea acestui popor”, transmit organizatorii.
