Într-un interviu exclusiv acordat Gazetei de Bistrița, Daniel Suciu, vicepreședintele Camerei Deputaților, a adus în prim-plan o serie de aspecte importante care afectează actuala scenă politică. Cu o sinceritate rar întâlnită, el a abordat situațiile tensionate din cadrul coaliției de guvernare, dezvăluind perspective și preocupări semnificative cu privire la modul în care cele două partide gestionează guvernarea. De asemenea, Daniel Suciu a vorbit despre alegerile din 2024 și principalele provocări și obstacole pe care le-a întâmpinat până acum.
Reporter: Cum apreciați relația actuală cu PNL și care sunt principalele probleme sau neînțelegeri care afectează buna funcționare a acestei coaliții?
Daniel Suciu: Nu este niciodată ușor de gestionat o relație între două partide care doctrinar sunt atât de diferite și ani de zile au fost adversare. Dar deasupra intereselor de partid există un interes major, național, al guvernării și indiferent ce diferende avem, artificiale sau nu, vom găsi calea de mijloc, atâta timp cât există această voință. Noi nu am spus nici că liberalii sunt ospătari, nici că sunt la remorca PSD. Aceste caracterizări au venit din interiorul PNL, din partea unui grup de nemulțumiți care au o agendă personală și nu sunt preocupați de agenda cetățeanului.
Reporter: Care sunt principalele provocări și obstacole cu care te-ai confruntat în colaborarea cu PNL în cadrul guvernului și cum intenționezi să le gestionezi în viitorul apropiat? Nu este prima dată când îl atacați pe Robert Sighiartău.
Daniel Suciu: Din perspectiva PSD nu există niciun scandal în Coaliție. Pe noi nu ne interesează disputele politice pentru că nu rezolvă cu nimic problemele cetățenilor. Colaborăm cu liberalii care vor să susțină reformele. Membrii PSD din Guvern nici nu l-au băgat în seamă pe Sighiartău, când l-a atacat pe premier, discuția a fost în afara guvernului și în afara actului de guvernare. În schimb, nici nu pot să îl las pe conjudețeanul nostru să peroreze aiureli doar pentru că are un meci în interiorul partidului său și ne amestecă și pe noi în el. De altfel, ultimul vot din PNL a arătat care este puterea la gruparea la care Robert Sighiartău este afiliat: insignifiantă.
Reporter: Există aspecte sau politici specifice ale PNL cu care nu sunteți de acord în cadrul coaliției de guvernare?
Daniel Suciu: PSD și-a asumat intrarea la guvernare, alături de PNL, într-un moment extrem de dificil, cu un deficit enorm și cu o datorie publică uriașă. PSD își asumă reformele. Problema e la PNL, unde în afară de cei care susțin reformele, sunt și lideri mai preocupați de mizele politice interne decât de buna guvernare a țării. PSD a intrat la guvernare pentru a opri prăbușirea economică și pentru a proteja categoriile vulnerabile. Nu am venit la guvernare să ne certăm la televizor cu PNL. Ne interesează actul de guvernare, nu scandalul politic, iar problemele românilor ne preocupă mai mult decât orgoliile unor politicieni. Păruiala politică nu ajută nici România, nici pe cetățeni. Dacă sunt în PNL persoane de bună credință, atunci vom continua să guvernăm pentru țară și pentru cetățeni. Dacă liberalii contestatari vor deveni dominanți în PNL atunci vor trebui să-și caute altă majoritate.
Daniel Suciu: Premierul PSD este determinat să facă cea mai amplă reformă a aparatului de stat
Reporter: Dacă tot am vorbit despre prezent, să trecem puțin la viitor. Cum credeți că vor evolua alianțele politice în contextul alegerilor din 2024?
Daniel Suciu: Pentru PSD acum este important actul de guvernare, nu potențialele alianțe post electorale. Românii vor decide prin vot anul viitor și abia după alegeri vom decide care este cea mai bună variantă de colaborare. Românii vor decide și noi vom gestiona cu înțelepciune încrederea lor și în interesul național.
Reporter: Care sunt principalele teme sau probleme pe care intenționați să le aduceți în prim-plan în campania electorală pentru alegerile din 2024?
Daniel Suciu: Orice demers pentru echilibrarea bugetară trebuie să înceapă cu reducerea cheltuielilor statului. Reforma sistemului bugetar trebuie să înceapă acum, nu la anul, nu după alegeri! Înainte de orice măsură de consolidare fiscală, statul trebuie să se reformeze pe sine și să dea dovadă de cumpătare și decență în cheltuirea banului public. Premierul PSD este determinat să facă cea mai amplă reformă a aparatului de stat, o reformă de care au fugit mulți dintre predecesorii săi. Cred că despre reformă și modernizare va fi vorba și anul viitor.
Reporter: Din perspectiva partidului dumneavoastră, considerați că partidele populiste, precum AUR, prezintă un pericol pentru stabilitatea societății românești?
Daniel Suciu: Trebuie să privim cu respect orice actor politic, deci și AUR. Însă asta nu înseamnă că nu vom sancționa orice comportament extremist care destabilizează și aduce în societate un climat de dezbinare. Din păcate, AUR a fost uneori promotor al unor asemenea comportamente și trebuie să luăm atitudine când se întâmplă.
Daniel Suciu: „Păruiala politică nu ajută nici România, nici pe cetățeni”
Reporter: Să vorbim puțin și despre taxe. Ce argumente și justificări există în spatele introducerii acestora și cum intenționați să asigurați că acestea sunt echitabile?
Daniel Suciu: Prețurile la energie vor rămâne plafonate până în 2025, așa cum este prevăzut în legislația promovată de PSD și adoptată de Guvern. Este o decizie asumată clar de premier. Creșterile speculative ale prețurilor la energie și la alimente au fost cele două surse principale ale inflației. PSD a venit cu soluții în ambele cazuri, iar inflația a ajuns deja la o singură cifră. Deci măsurile PSD au fost bune. Este absurd să renunțăm la ele, cel puțin până când stabilizăm economia națională.
În pofida știrilor vehiculate, în cadrul Coaliției de guvernare s-a ajuns la un consens pe cele mai multe dintre deciziile analizate. Ambele partide sunt de acord că aceste reforme trebuie să asigure de echitate fiscală și socială: protejarea celor cu venituri mici, solidaritate din partea celor cu profituri excesive. Și PSD și PNL sunt de acord că reformele trebuie să asigure principiul cumpătării statului în folosirea banilor publici. Nu în ultimul rând, PSD și PNL sunt de acord că trebuie îmbunătățită colectarea taxelor prin combaterea evaziunii fiscale. Toată lumea trebuie să plătească taxele către bugetul de stat.
Pachetul legislativ va conține trei componente:
- Măsuri pentru combaterea evaziunii
- Măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului
- Măsuri pentru asigurarea echității fiscale: cei cu venituri mici trebuie protejați, iar profitul excesiv, viciul și luxul trebuie supraimpozitate
Clarificări privind viziunea fiscală susținută de premier :
- Nu se majorează cota generală de TVA,
- Nu se elimină cotele de TVA reduse pentru medicamente și proteze medicale, pentru alimente și pentru manualele școlare.
- Profitul excesiv, luxul și viciul trebuie supra-impozitate
- Măsuri fiscale împotriva corporațiilor care își optimizează obligațiile fiscale față de statul român și/sau își transferă profiturile în afara țării.
- Creștem salariul minim pentru protejarea salariaților cu venituri mici
- Sprijin pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici.
- Introducem principul echității fiscale pentru a genera echitate socială.
- Realizăm reformele pentru dezvoltarea României.
- Realizăm reformele pentru a obține banii europeni puși la dispoziție pentru România.
Reporter: Care sunt măsurile sau inițiativele guvernamentale prevăzute pentru a atenua impactul negativ al noilor taxe asupra cetățenilor, în special asupra categoriilor vulnerabile?
Daniel Suciu: Guvernul Ciolacu își respectă promisiunea de a ajuta familiile cu venituri mici. Acest ajutor pentru energie va proteja puterea de cumpărare și nivelul de trai al acestor persoane vulnerabile care au fost cele mai expuse în fața creșterii prețurilor. Ajutoarele pentru plata facturilor la energie înseamnă mai mulți bani rămași în buzunarele acestor cetățeni pentru medicamente, alimente și alte bunuri de strictă necesitate.
MIPE va vira 1,44 miliarde de lei către circa 2 mil. de gospodării
Persoanele vulnerabile eligibile sunt pensionarii cu pensii normală sau de invaliditate sub 2.000 de lei, persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu cu venituri sub 2.000 lei, familiile sau persoanele care au dreptul la ajutorul social pentru asigurarea venitului minim racordat și familiile care beneficiază de alocație pentru susținerea familiilor.
Nimic despre reformarea statului si reducerea cheltuielilor bugetare. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism reprezintă o frână în calea dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. E nevoie de reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare.
Regionalizarea ar duce automat si la reducerea institutiilor si agentiilor deconcentrate din cele 40 de judete existente in prezent.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În administraţia locală, este nevoie de păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte comune.
În România sunt 2.862 de comune, din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 890 nu au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub 10.000 de cetățeni. Au, însă, aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat anul trecut de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
In legatura cu aceasta situatie care nu mai poate continua, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor a facut urmatoarele recomandari: „Primăriile care sunt gestionate prost, ar trebui să fie lăsate să intre în insolvență. Ori, am avut de fiecare dată în acești ani acțiuni ale Guvernului în care primăriile, care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea, au primit bani direct prin Hotărâre de Guvern la propunerea Ministerului de Finanțe, pentru a li se șterge, practic, aceste datorii. Ori practic, în aceste condiții, mesajul care este? Orice faceți, cineva vă salvează, aveți o plasă de siguranță. Dacă ar păți ceva și, practic, ar fi în situația în care acea comună să li se spună la cetățeni va gestiona prost, aveți două variante: sau vă alăturați comunei alăturate ca să puteți să funcționați, sau dacă nu, uite, veți plăti impozite de trei, patru ori mai mari ca să-l aveți pe domnul primar în continuare în funcție. Și, sigur că cetățenii, în aceste condiții, ar lua niște decizii raționale”.
Nu sunt ospătari ci chelneri și picolițe. După pulsul societății congregația PSDNL o va face de oaie și o flituiește la alegerile din 2024, nix reforme, pensii speciale sau recalculare… Mă gândesc cu groază la tăvălugul de minciuni cu care vor veni în campaniile electorale și șoșocii, simionii sau apendicele de partid înființat la Cluj de o rebrișoreancă-ROEXIT, cu aceleași promisiuni.