România aşteaptă miliarde de Euro de la UE, după 2007, în timp ce fondurile europene de pre-aderare s-au întors pe jumătate înapoi
Europa dă, dar nu bagă în traistă
Uzanţa a demonstrat că fondurile europene sunt foarte greu de absorbit. Mai puţin de o treime din fondurile SAPARD au fost consumate prin proiecte de finanţare. Situaţia este similară şi pentru programul PHARE, în vreme ce „doar” 70 de milioane de euro au fost blocaţi până recent în conturile UE din cauza lipsei unui organism de monitorizare a gestionării fondurilor ISPA. Fondurile structurale vor fi semnificativ mai consistente iar analiştii manifestă reticenţe serioase în faţa capacităţii de absorbţie a acestora. Un studiu al Consiliului Naţional pentru IMM-uri private din România relevă că mulţi dintre potenţialii beneficiari ai fondurilor europene acuză birocraţia în accesarea banilor. Într-un raport dat recent publicităţii, firma de audit KPMG acuză la rândul ei „birocraţia excesivă” a instituţiilor europene care acordă fonduri nerambursabile.
SAPARD: Doar un sfert din bani folosit
România nu poate cheltui banii pe care îi primeşte de la Uniunea Europeană, prin programul SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), relevă documentele Agenţiei SAPARD. România a primit de la Uniunea Europeană, prin programul SAPARD, aproape 900 de milioane de euro între 2001 şi 2003. Din această sumă însă doar 238 de milioane de euro au ajuns la beneficiari. Până în 2007, ţara noastră va mai primi 1,3 miliarde de euro care vor trebui restituiţi dacă nu vor fi consumaţi. Uzanţa arată că o sumă considerabilă se va întoarce la contribuabilii europeni din cauză că nu vor putea fi absorbiţi prin proiecte de finanţare. Două condiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor SAPARD fac finanţarea dificilă, respectiv adresarea exclusiv zonelor rurale şi co-finanţarea privată a jumătate din valoarea proiectului. Foarte mulţi oficiali, între care şi responsabilul Programului de Finanţare Rurală, Radu Buha, angajat al Ministerului Finanţelor Publice, care a declarat recent la Cluj că fermierii sunt reticenţi la contractarea de împrumuturi bancare, sunt de părere că fondurile au fost folosite într-o măsură foarte mică. Pe de altă parte, directorul Biroului Regional de Implementare a Programului SAPARD din Satu Mare, Nicoleta Căpitan, susţine că fondurile au fost consumate la o rată foarte bună. „Eu zic că e bine. Au fost persoane doritoare”, a declarat Căpitan. În cele şase judeţe unde programul SAPARD este administrat de BRIPS Satu Mare (Bihor, Bitriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj) au fost consumate 1,6 miliarde de lei până la această dată din banii contribuabililor europeni, pentru un număr de peste 140 de proiecte.
ISPA: 70 de milioane de euro, blocate
România beneficiază prin programul ISPA (Instrument Structural de Preaderare) de finanţare nerambursabilă de peste 2 miliarde de euro pentru perioada 2000-2006, gestionate de Comisia Europeană. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a adoptat, în urmă cu două săptămâni, OUG nr. 22 din martie 2005, care creează cadrul legal de înfiinţare pe lângă Curtea de Conturi a unei Autorităţi Independente de Control, menită să asigure verificările şi auditul extern asupra modului în care sunt utilizate fondurile aferente programelor ISPA şi SAPARD. În prezent sunt blocate 70 milioane de euro prin programul ISPA, din cauza lipsei acestui sistem independent de verificare a modului în care sunt folosiţi banii primiţi de statul român. Comisia Europeană a cerut, textual, separarea managementului de activităţile de control, precum şi ca acestea din urmă să fie independente şi să se facă după standardele internaţionale de audit. Până în prezent, România nu a răspuns practic la nici una dintre aceste cerinţe cuprinse în ultimul Raport de audit ISPA din 11 noiembrie 2004, în consecinţă Comisia Europeană a decis întreruperea temporară a plăţilor ISPA pentru România şi reluarea acestora odată cu stabilirea unui organism competent responsabil pentru îndeplinirea celor trei funcţii de audit menţionate. Pentru deblocarea acestei situaţii, Ministerul de Finanţe a propus constituirea unui organism asociat pe lângă Curtea de Conturi a României care să preia toate cele trei funcţii, respectiv audit de sistem, verificarea pe bază de eşantion şi auditul final, precum şi atributiile de certificare finală a conturilor pentru programul SAPARD şi funcţiile de audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia România începând din 2007.
PHARE: consumat în mare parte
PHARE (Poland and Hungary Aid for Reconstruction in Economy) este singurul program de co-finanţare al UE unde fondurile au fost absorbite aproape integral. Până în 2006, România avea programată o sumă de aproximativ 700 de milioane de euro, din care 477 au fost deja consumate până la sfârşitul anului trecut. PHARE este primul program de granturi implementat la noi în ţară care solicită o co-finanţare a proiectului de către beneficiar. Programul de finanţare PHARE susţine proiectele ce contribuie la dezvoltarea societăţii civile, a cadrului legislativ, a structurilor administrative, dar şi a infrastructurii, inclusiv a cooperării transfrontaliere. În cadrul componentei de investiţii a Programului PHARE 2000 s-au contractat 854 proiecte de investiţii, procentul de contractare fiind de 98,7% dintr-un buget în care banii europeni au însumat 77,35 milioane de euro. Numai în cadrul componentei "Schema de grant-uri pentru intreprinderi nou-înfiinţate, micro-intreprinderi şi IMM-uri" au fost contractate 411 proiecte în valoare de 16,8 milioane de euro (PHARE şi cofinanţare naţională), rata de contractare fiind 98,03%, relevă documentele oficiale.
Fondurile structurale: 300 miliarde de euro pentru europeni, 15 miliarde pentru România şi Bulgaria
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană şi urmăresc finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea şomajului de lungă durată, inserţia profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Fondurile structurale vor fi furnizate prin patru programe, respectiv Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă (FEOGA) – componenta “Orientare”, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) şi Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP). La cele patru se adaugă Fondul de Coeziune, creat în 1993 şi care va funcţiona şi la data aderării.
Fondurile structurale reprezintă, la nivelul anului 2000, 37% din bugetul anual de aproape 90 miliarde de euro al Uniunii Europene. În consecinţă, pentru perioada 2000-2006 României îi va fi alocată o sumă totală de 286 miliarde Euro. Fondurile Structurale absorb aproape o treime din bugetul total al UE. Dotarea acestora pentru perioada 2000-2006 se ridică la 195 de miliarde de euro pentru membrii UE şi mai mult de 15 miliarde acordate noilor state membre, între 2004 şi 2006. Dotarea destinată Fondului de Coeziune este de 25,6 de miliarde de euro pentru UE formată din cele 25 de ţări membre.
Unde merg banii?
Programele sunt elaborate de Comisia europeană şi de către autorităţile naţionale şi regionale pe baza orientărilor propuse de Comisie şi a priorităţilor stabilite de statele membre. Proiectele concrete sunt selecţionate de organele citate mai sus şi puse în pactică sub responsabilitatea acestora. Pentru perioada 2007-2013, Comisia îşi propune să-şi concentreze priorităţile pe trei componente, având la dispoziţie un buget global de 336 de miliarde de euro. Componenta "Convergenţă" va stimula creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în regiunile mai puţin dezvoltate (în special în noile state membre), care vor continua să beneficieze de Fondul de Coeziune. Componenta "Competitivitate" va anticipa schimbările care au loc în restul Uniunii. Aceasta va cuprinde o parte regională, care va permite fiecărui stat să aleagă zonele beneficiare şi o parte naţională, bazată pe Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă. La rândul ei, componenta "Cooperare" va pleca de la experienţa acumulată prin intermediul Interreg pentru a favoriza o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul UE.
Ce sunt fondurile structurale?
Politica regională pune în practică mai concret solidaritatea între popoarele Europei menţionate în preambulul Tratatului privind Uniunea europeană. Această politică contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele fundamentale definite în acest Tratat: întărirea coeziunii economice şi sociale în întreaga Uniune prin reducerea disparităţilor în materie de dezvoltare între regiuni. În acelaşi timp, această politică are un efect considerabil asupra competitivităţii regiunilor şi a condiţiilor de viaţă a populaţiilor acestora, în special, prin cofinanţarea programelor plurianuale de dezvoltare. Aceste programe sunt sprijinite cu ajutorul celor patru
Fonduri Structurale: Fondul european de dezvoltare regională destinat infrastructurilor, investiţiilor în crearea de noi locuri de muncă şi în IMM-uri, Fondul social european pentru formarea şi integrarea profesională, Fondul european pentru orientare şi garantare agricolă destinat dezvoltării rurale şi sprijinirii exploataţiilor agricole, şi Instrumentul financiar pentru orientarea politicii pescuitului, destinat adaptării acestui sector. Fondul de Coeziune sprijină în schimb proiecte legate de mediu şi de transport în statele membre mai puţin prospere. Fondurile structurale se concentrează pe trei oiective prioritare: dezvoltarea regiunilor rămase în urmă, reconversiunea socio-economică a zonelor industriale, urbane şi rurale sau dependente de activitatea de pescuit, sistemele de formare profesională şi promovarea acesteia în afara programelor. În cadrul strategiei de pre-aderare a Uniunii Europene, asistenţa financiară acordată României, ca ţară candidată, se realizează încă prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare PHARE şi ISPA.
Memoranda ONAC
Mihai PRODAN
3 miliarde de euro în 2005-2006
Programul ISPA reprezintă un important spijin financiar în vederea reabilitării şi modernizării infrastructurilor de mediu şi transport. Pentru anii 2005 şi 2006, asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de către Uniunea Europeană prin intermediul instrumentelor de pre-aderare menţionate mai sus se ridică la aproximativ 3 miliarde euro. Începând cu anul 2007, România va beneficia de fonduri structurale şi de un instrument financiar special pentru sectorul Agricultură, totalizând:
1,4 miliarde euro în 2007
2 miliarde euro în 2008
2,6 miliarde euro în 2009
În conformitate cu procedurile comunitare, managementul acestor fonduri se realizează după o "arhitectură instituţională" foarte bine definită, cu responsabilităţi clare şi cu funcţii specifice la nivelul fiecărei instituţii, dar şi în interior, pe fiecare departament responsabil cu activităţi specifice în acest domeniu. La nivelul administraţiei naţionale sunt identificate în acest moment aproximativ 600 de experţi implicaţi direct în gestionarea fondurilor de pre-aderare.
În conformitate cu analizele realizate în cadrul Documentului Complementar de Poziţie la Capitolul 21 – "Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor Structurale" împreună cu experţi comunitari, a fost identificat, pentru pregătirea şi gestionarea fondurilor structurale, un necesar de aproximativ 2300 de posturi care trebuie alocate şi ocupate până în 2007.
Salarii dublate pentru funcţionari
Salariile funcţionarilor care vor opera cu fonduri europene vor creşte substanţial, cu până la sută la sută, după ce Comisia Europeană a ajuns la concluzia că veniturile acestora sunt „total insuficiente” iar condiţiile de muncă „total necorespunzătoare”. „Toate aceste elemente generează efecte negative, precum gestionarea ineficientă sau pierderea sumelor alocate, şi, implicit, întârzieri în adoptarea acquis-ului comunitar, în dezvoltarea capacităţii administrative sau în realizarea investiţiilor, în îndeplinirea obligaţiilor asumate de către România în cadrul procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană”, se arată în documentele Comisiei. În consecinţă a fost adoptată Legea nr.490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare. Potrivit acestei legi, personalul implicat în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile acordată României de către Uniunea Europeană poate beneficia de o creştere salarială cuprinsă între 50% şi 100% din salariul de bază. Trebuie menţionat faptul că în urma unei analize realizate la nivelul Ministerului Finanţelor Publice a reieşit că, pentru bugetele ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat şi bugetele locale, efortul total de creştere a salariilor personalului ce gestionează fondurile comunitare este de aproximativ 9 miliarde lei, sumă care reprezintă doar 0,0001% din asistenţa financiară nerambursabilă pe care acest personal o gestionează în acest an.
