Erorile softului de la SIVECO dau bătăi de cap an de an angajaţilor APIA BN! Afectaţi sunt şi medicii de familie şi farmaciştii

Softurile SIVECO implementate în sistemul naţional de asigurări de sănătate, dar şi în cel de agricultură pentru plata subvenţiilor fermierilor generează probleme majore angajaţilor care le utilizează. În Bistriţa-Năsăud, cazuri concrete sunt Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie (APIA) şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, unde problemele se ţin lanţ în ultima vreme.

Înfiinţată în 1992, societatea SIVECO este printre primele firme de software din România. Doi ani mai târziu şi-a dezvoltat propriul sistem informatic integrat denumit SIVECO Applications, pentru ca în anul 1998 să participe la primul proiect de anvergură (potrivit site-ului companiei): informatizarea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa.

Urmează, în anul 1999, certificarea sistemului de calitate SIVECO Romania ISO 9001: 1994 de către AFAQ – ASCERT INTERNAŢIONAL şi de către OMCAS (Organismul Militar de Certificare Acreditare şi Supraveghere al Ministerului Apărarii). Siveco primeşte astfel „verde” pentru activităţi speciale, cum sunt cele din domeniul militar.

An de an, Siveco a intrat hotărât pe pieţe din ce în ce mai interesante, care i-au adus contracte foarte bune: pe pieţa educaţională cu eLearning şi eTraining AeL, în sistemul asigurărilor de sănătate (proiectul Sistemul Informatizat Unic Integrat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), în agricultură (informatizarea APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi pachetul informatic integrat SIVECO Applications 2011 şi Registrul Agricol, „un modul integrat destinat evidenţei unitare a gospodăriilor din cadrul unei localităţi, a terenurilor, a mijloacelor de producţie agricolă şi a efectivelor de animale”).

Aceeaşi firmă s-a ocupat şi de softurile electorale, alături de ASESOFT, firma deputatului PSD Sebastian Ghiţă.

În 2002, are loc primul incident notabil, când înscrierea elevilor în clasa pregătitoare a fost blocată pentru câteva ore din cauza softului furnizat de Siveco pentru că „două pene de curent ar fi dus la spargerea hardului”.

Anul acesta, problemele au început să curgă gârlă pentru SIVECO, compania fiind amestecată în trei mari scandaluri.

Primul se referă la achiziţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Instituţia a achiziţionat mentenanţă şi suport tehnic pentru toate licenţele deţinute la nivelul CNAS şi al caselor judeţene, fără a se ţine seama de faptul că peste 250 dintre acestea nu erau utilizate. Acest lucru a produs CNAS şi Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate, potrivit procurorilor, un prejudiciu în valoare de peste 150.000 de euro, precum şi un avantaj patrimonial în favoarea SC SIVECO România SA”.

A urmat dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită. În a cest caz, Ministerul Educaţiei a încheiat cu SIVECO SA un contract în valoare de 124 milioane de euro.

Licitaţia vizând manualele digitale s-a lăsat şi aceasta cu scandal la comunicarea rezultatelor, care au avut doi mari câştigători, grupurile City Press SRL şi asocierea Grup Media Litera şi SC SIVECO Romania SRL. Au urmat 17 contestaţii (cinci erori grave legate de preţ şi şase legate de punctajul tehnic) şi mai multe plângeri penale la DNA. Scandalul a avut ca efect faptul că elevii claselor I şi II s-au trezit fără manuale în prima zi de şcoală.

Întârzieri de două săptămâni din cauza softului, la APIA BN

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a achiziţionat în anul 2008 un soft de la SIVECO România, care să-i permită să proceseze şi să introducă în baza de date dosarele depuse de fermieri pentru subvenţii. Pentru acest program, APIA a achitat peste 14 milioane de euro. Cu toate acestea, an de an, angajaţii APIA au bătăi de cap atunci când trebuie să proceseze dosarele de subvenţii ale fermierilor. Anul acesta nu a existat nicio excepţie. Pe 10 octombrie, dosarele ar fi trebuit să fi fost finalizate, astfel încât pe 16 octombrie să fie efectuate primele plăţi pentru aceştia.

În Bistriţa-Năsăud nu s-a reuşit acest lucru, din cauza numeroaselor blocaje generate de softul furnizat de SIVECO, motiv pentru care procesul de introducere a datelor în sistem a depăşit cu două săptămâni termenul limită. Pe 23 octombrie, dosarele erau procesate în proporţie de 96% din totalul de 36.000 de dosare, potrivit directorului APIA Bistriţa-Năsăud, Florin Căpraru.

„Probleme avem de ani de zile, nu numai noi, fiindcă situaţia este aceeaşi în toate agenţiile din ţară. Vă daţi seama ce înseamnă să lucreze 2.000 de oameni simultan în întreaga ţară. Numai la noi lucrează la procesarea dosarelor 50 de oameni odată. Ca să nu fie probleme şi mai mari, angajaţii noştri au fost nevoiţi să lucreze seara târziu, dar şi în weekend-uri. Până astăzi (n. r. – 23 octombrie) am procesat circa 96% din dosare, dar restul le terminăm până mâine. Tot mâine aşteptăm să intre primii bani”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Florin Căpraru.

De cealaltă parte, SIVECO susţine că şi-a achitat „cu maximă promptitudine, responsabilitate şi profesionalism sarcinile care îi revin conform contractului” cu APIA şi că „nu au fost perioade în care programul să nu funcţioneze”, deşi au fost vârfuri de sarcină.

Medicii de familie, farmaciştii şi pacienţii suferă deopotrivă

Probleme similare sunt întâmpinate şi la utilizarea unui alt program informatic al SIVECO – Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) – achiziţionat de Casa Naţională de Sănătate. Pentru acest sistem informatic care a început să funcţioneze din 2010 şi poate, în linii mari, să ţină evidenţa pacienţilor şi să prevină dubla decontare a unei reţete de către casele de asigurări de sănătate, CNAS a plătit circa 100 de milioane de euro.

Primele erori au început să apară încă din 2011, când din cauza unei erori activitatea softului a fost temporar suspendată. Potrivit declaraţiilor date la acea vreme de reprezentanţii CNAS, problemele au avut la bază „un comportament necunoscut specialiştilor, al sistemelor de management al bazelor de date”.

În timp s-au adăugat probleme la echipamentele tehnice, dar şi faptul că unii medici nu aveau acces la internet sau cunoştinţele necesare. Problemele generate de soft nu au dispărut şi sunt des întâlnite mai ales atunci când medicii sunt puşi în situaţia de a elibera reţete pacienţilor, fiindcă li se blochează programul. Tabloul este unul valabil şi în Bistriţa-Năsăud, dar în încercarea de a ieşi din impas, medici şi pacienţi deopotrivă s-au plâns Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. Aici însă li s-a spus că nu softul ar fi de vină, fiindcă în instituţie totul funcţionează ca uns, ci conexiunea la internet, mai ales celor din mediul rural. Drept urmare, medicii de familie au schimbat furnizorul şi chiar şi calculatoarele cu altele noi, programul merge la fel de prost ca şi înainte.

Farmaciştii au aceleaşi probleme ca şi medicii de familie, mai ales la început de lună când numărul reţetelor compensate este mare, iar sistemul nu face faţă datorită solicitărilor.