Electrica, printr-o subsidiară a sa a vrut să-și facă parc de panouri fotovoltaice în două locații din Bistrița, pentru a-și acoperi necesarul de consum propriu din stațiile de transformare din județ. Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a spus, însă, NU pentru ambele proiecte.

DEER, sucursala de distribuție a energiei electrice Bistrița, o subsidiară a Electrica a solicitat la Agenția pentru Protecția Mediului emiterea acordului de mediu pentru a-și instala sisteme de panouri fotovoltaice pentru producția de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum propriu din stațiile de transformare din Bistrița-Năsăud.

Vizate erau două proiecte, unul pe strada Livezi și alta pe strada Grănicerilor. Ambele solicitări au fost depuse de DEER la Agenția pentru Protecția Mediului în 27 ianuarie 2023, practic acum doi ani, perioada maximă în care cei care solicită astfel de documente de la APM le pot completa cu cele solicitate de instituție, dacă e cazul.

Din documentația depusă de DEER la APM lipsea evaluarea impactului asupra mediului, intrând sub incidența legii 292/2018. Prin decizia inițială din 1 februarie 2023, Agenția pentru Protecția Mediului, a cerut, pentru continuarea procedurii, completarea documentației cu: memoriu de prezentare, completat conform conținutului cadru pe suport hârtie și format electronic, dovada achitării tarifului aferent etapei de încadrare  de 400 de lei.

„Până la data prezentei, nu au fost depuse completările solicitate. Conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra anumitor proiecte publice și private asupra mediului, Anexa nr 5 art. 43 alin (1) În cazul în care titularul proiectului nu pune la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului toate informațiile solicitate în orice moment al procedurii în termen stabilit de autoritate sau în cel mult doi ani de la data solicitării acestora, solicitarea se respinge”, se arată în decizia de respingere emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.

Aceeași soartă a avut și celălalt proiect al DEER, iar motivele, se pare, au fost aceleași lipsea memoriul de prezentare și dovada achitării taxei de 400 de lei.

DEER plănuiește modernizări serioase în următorii ani, în BN

Distribuție Energie Electrică România (DEER) este un operator de distribuție a energiei electrice, din subordinea Electrica, ce își desfășoară activitatea pe teritoriul a 18 județe: Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu, Prahova, Buzău, Galați, Brăila, Dâmbovița și Vrancea.

În planul de modernizări pentru următorii ani, DEER a inclus și Bistrița-Năsăud, unde vrea să modernizeze inclusiv rețelele de medie tensiune din orașele Bistrița, Beclean, Năsăud și Sângeorz-Băi.

Se plănuiește realizarea unei stației electrice de transformare la Leșu Ilvei, stația având ca scop mărirea capacității de distribuție și îmbunătățirea nivelului de tensiune, conform prevederilor standardului de performanță. Se plănuiește, de asemenea, realizarea stației electrice de transformare 400/110 kV Bistrița.

Vizat este și Parcul Industrial Sărata, numit de DEER „o zonă în plină dezvoltare”, unde se va realiza o stație electrică de transformare 110/20 kV, având drept scop mărirea capacității de distribuție și îmbunătățirea nivelului de tensiune.

„Modernizare stația 110/20kV Viişoara, înlocuirea Trafo 2 – 110/20 kV, 40 MVA cu Trafo 2 – 110/20 kV, 25 MVA nou. Modernizare și amplificarea capacității stației 110/20 kV Lechința, zona cu producători din sursa regenerabilă racordați în stație. Extindere RED 110 kV – LEA 110 kV Rodna – Leșu Ilvei urmând a avea o lungime de 38  km, având drept scop racordarea la SEN a stației 110/20 kV Leșu Ilvei. Extindere RED 110 kV – LEA 110 kV Leșu Ilvei – CFR Leșu Ilvei urmând a avea o lungime de 3 km, având drept scop racordarea la SEN a stației 110/20 kV Leșu Ilvei; (Observație: Se exclud lucrările propuse la SR Bistrița (LEA 110 kV Rodna – Leșu Ilvei și LEA 110 kV Leșu Ilvei – CFR Leșu Ilvei) cu lucrarea propusă la SR Baia Mare (LEA 110 kV Rodna – Pietrosu sau LEA 110 kV Rodna – Baia Borșa)). Creşterea siguranţei în alimentarea consumatorilor din zona stației 110/20 kV Rodna (Construirea LEA 110 kV pentru buclarea stației 110/20kV Rodna), jud. BN;”, se mai arată în planul de dezvoltare pe următorii 8 ani, ai DEER.

Se mai plănuiește legarea zonelor de la limita cu județele vecine cu localitățile din apropiere și anume: buclarea liniilor de medie tensiune din zona localității Dealul Ștefăniței cu zona localității Săcel (județul Maramureș), buclarea liniilor de medie tensiune în zona localității Țagu, cu zona localității Sărmășel (județul Mureș), buclarea liniilor de medie tensiune din zona localității Șieuț, cu zona localității Monor, zonă de rețea aflată în gestiunea sucursalei Târgu Mureș, buclarea liniilor de medie tensiune din zona localității Braniștea, cu zona localității Valea Luncii din Cluj.

Panourile fotovoltaice, incluse în planul de dezvoltare

Culmea, astfel de proiecte cu panouri fotovoltaice pentru consumul propriu, precum cel lăsat de izbeliște la Bistrița, care n-a primit nici măcar okey-ul Agenției pentru Protecția Mediului, apar și în planul de investiții pentru următorii ani: „producerea energiei electrice pentru asigurarea consumului propriu tehnologic prin montarea de panouri fotovoltaice pe clădirile sediilor administrative și stațiilor de transformare”.

DEER vrea să-și aducă echipamentele în era digitală și vorbește de dezvoltarea rețelelor inteligente, digitalizarea stațiilor de transformare și controlul acestora de la distanță, implementarea de soluții digitale pentru izolarea defectelor și realimentarea cu energie în mediul rural și urban.

Până una alta, pentru anul 2023, DEER a raportat cea mai mare cifră de afaceri și cel mai mare profit din 2005, de la înființare. Și datoriile înregistrate sunt cele mai mari înregistrate vreodată pentru compania cu 6.387 de angajați în jumătate de țară.

Astfel, cifra de afaceri raportată în 2023 a fost de 700 de milioane de lei, iar profitul de 100 de milioane de lei. Datoriile treceau și ele de 900 de milioane de lei. În 2022, societatea pe acțiuni înregistra o cifră de afaceri de 584 de milioane de lei și un profit de 78,6 milioane de lei. Datoriile ajungeau la 758,6 milioane de lei.

În anul 2021, cifra de afaceri era de 471,4 milioane de lei, însă societatea înregistra pierderi în valoare de 28,4 milioane de lei. Datoriile se apropiau de 600 de milioane de lei. În 2020, cifra de afaceri era de 145,7 milioane de lei, iar profitul de 11,4 milioane de lei. DEER și-a mărit serios numărul de angajați din anul 2019, când au crescut de la 2.200 la 6.300.  

Andreea Radu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.