După un întreg scandal, la Năsăud se vor construi numai două case de tip familial, a treia va fi la Bistriţa

Proiectul pe care Fundaţia Hope and Homes for Children (HHC) România a dorit să îl implementeze la Năsăud – construirea a trei case de tip familial pentru copiii care acum sunt internaţi în Centrul pentru Protecţia Copilului din oraş – se va realiza doar parţial. Doar două astfel de case vor fi construite în oraşul academicienilor, iar cea de a treia va fi realizată la Bistriţa. Dacă în ceea ce îi priveşte pe copii, mutarea lor nu este una dificilă, problema spinoasă este cea a personalului din cadrul Centrului de la Năsăud. Odată construită casa de la Bistriţa, o parte dintre angajaţi vor fi nevoiţi să facă naveta la Bistriţa.

În primăvara acestui an s-a făcut mare tam-tam pe tema construirii a trei case de tip familial la Năsăud, în momentul în care în Consiliul local au avut loc discuţii cu privire la suprafeţele de teren pe care ar fi urmat să fie ridicate respectivele construcţii. Lipsa de comunicare de la acea vreme din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a avut ca rezultat înfierarea consilierilor locali liberali care, vezi-Doamne, s-ar fi opus proiectului.

Problema reală a fost atunci una dintre locaţiile propuse de primarul Mircea Romocea şi acceptate de reprezentanţii CJ BN, un teren situat în cartierul năsăudean Liviu Rebreanu, care nu era deloc potrivit pentru construirea unei case pentru micuţii din Centrul pentru protecţia Copilului. Că a fost aşa, o dovedeşte şi părerea avută de reprezentanţii Fundaţiei în momentul în care au văzut locaţia – una pe lângă care trece un drum care duce la terenurile agricole lucrate de oamenii de acolo, plus că nu se putea asigura transportul copiilor la şi de la şcoală.

Din ciclul „Cum să te foloseşti de culoarea politică”

Însă până reprezentanţii HHC să vadă cu ochii lor terenul din cartierul Liviu Rebreanu, vicepreşedintele CJ BN Alexandru Pugna a ieşit cu declaraţii dure la adresa aleşilor liberali năsăudeni. Acesta îi acuza, la acea vreme, că se opun investiţiei de circa 600.000 de euro.

„Avem o problemă cu care ne confruntăm, una destul de importantă pentru judeţul nostru şi mai ales pentru copii care sunt instituţionalizaţi la Năsăud. (…) Copiii instituţionalizaţi aici trăiesc în condiţii bune, zicem noi, însă nu la nivelul celor prevăzute de standardele europene în domeniu. S-a ivit o oportunitate. În urmă cu câtva timp, Fundaţia HHC Maramureş, a venit cu o propunere ca la Teaca să realizeze două case de tip familial unde să fie mutaţi copiii din centrul de acolo, care stăteau într-o clădire insalubră, improprie, plus că aceasta nici nu era în proprietatea noastră şi plăteam chirie. Condiţia a fost ca într-o căsuţă să locuiască maxim 12- 14 copii care să fie, bineînţeles, supravegheaţi. La solicitarea domnului preşedinte Radu Moldovan, i-am rugat, dacă mai există posibilitatea, să construiască astfel de case de tip familial şi la Năsăud, acolo unde copiii locuiesc mai mulţi într-o cameră, deci nu sunt condiţiile necesare. S-a ajuns la un acord cu fundaţia ca acolo să fie construite trei case de tip familial. Singura condiţie a fost să punem la dispoziţie teren pentru aceste case. Ne-am adresat primarului Mircea Romocea şi l-am rugat să identifice trei locaţii, unde s-ar putea construi casele. Un loc aparţine Consiliului Judeţean (n. r. – suprafaţa respectivă se află chiar în curtea Centrului pentru Protecţia Copilului Năsăud), drept urmare mai aveam nevoie de încă două locaţii. Au avut loc discuţii în Consiliul Local Năsăud, însă, din păcate, consilierii PNL s-au opus acestei iniţiative doar pentru faptul că a venit din partea primarului. Personal nu pot înţelege cum poţi să te opui unei investiţii de aproximativ 600.000 de euro şi şansei pe care aceşti copii care şi aşa sunt oropsiţi şi au probleme pe care le au. Pentru că într-o primă fază ei nu au fost de acord, domnul preşedinte Radu Moldovan s-a deplasat la Năsăud şi a avut o discuţie cu viceprimarul oraşului Năsăud, Nicolae Găitan şi cu ceilalţi consilieri PNL explicându-le necesitatea rezolvării acestei probleme şi a construirii acestor căsuţe. S-a ajuns la o înţelegere şi în acea discuţie ne-au dat de înţeles că sunt total de acord să ofere aceste trei locuri pentru a fi construite case, dar vreau să vă spun că în şedinţa de consiliu local de la Năsăud o parte din consilierii PNL s-au opus proiectului de hotărâre”, declara în luna aprilie anul acesta vicepreşedintele CJ BN, Alexandru Pugna.

Totodată, el a avertizat că, în cazul în care situaţia nu va fi rezolvată, proiectul va fi implementat la Bistriţa cu ajutorul primarului Ovidiu Creţu, în timp ce personalul angajat la Centrul din Năsăud va fi nevoit să facă naveta sau, în cel mai rău caz, îşi vor pierde locurile de muncă şi vor fi angajate alte persoane.

În final s-a ajuns la o înţelegere, a fost ales un alt teren poziţionat chiar în buricul târgului, astfel că totul părea bătut în cuie. La acel moment, s-a decis ca una dintre casele de tip familial să fie construită pe terenul din centrul oraşului, foarte aproape de primărie, o alta pe terenul pe care până nu demult se găsea fosta popicărie din oraş, recent demolată, iar cea de a treia pe o suprafaţă de teren care se află chiar în curtea Centrului pentru Protecţia Copilului din Năsăud.

Când pui carul înaintea boilor…

La nici jumătate de an, situaţia se dovedeşte a fi destul de aiurea, fiindcă angajaţii Centrului din Năsăud pare că nu au scăpat de probleme din cauză că doar două case de tip familial vor fi construite acolo, în timp ce una va fi ridicată la Bistriţa. Motivul este unul simplu, dar care dovedeşte că proiectul de la Năsăud a fost gândit pe repede-nainte, fără să fie făcute anterior nişte studii amănunţite pentru a vedea dacă este sau nu posibilă implementarea lui. Astfel, terenul situat în curtea Centrului pentru Protecţia Copilului din Năsăud este revendicat în instanţă de Uniunea Comunelor Grănicereşti, iar în acest moment nu se poate face nimic. Decât abia după finalizarea procesului, despre care nimeni nu poate spune exact când va avea loc.

Se dovedeşte astfel că, totul s-a rezumat doar la atracţia pe care o exercită banii europeni, bani pe care îi va cheltui Fundaţia HHC pentru acest proiect. Nici măcar acum nu au fost luate în calcul toate aspectele fiindcă terenul pus la dispoziţie de municipalitatea bistriţeană, într-o zonă situată dincolo de malul stâng al râului Bistriţa, pe str. Ioan Pop Reteganul la nr. 38.

De aici încolo, aşa cum am precizat mai sus, vor apărea probleme pentru angajaţii care acum funcţionează la Centrul din Năsăud şi curând vor fi nevoiţi să facă naveta până la Bistriţa şi invers. În mod clar nimeni nu a luat în calcul faptul că aceşti oameni vor trebui să suporte din buzunar costul abonamentelor de transport, care, cel puţin în acest moment se apropie de 200 lei. Asta în condiţiile în care, salariile din sistem sunt foarte mici. Apoi se mai adaugă şi costul biletelor (abonamentelor) pentru transportul până la şi de la locul de muncă. Deci alţi bani, altă „distracţie”. Că nimeni nu s-a gândit la aceste aspecte, reiese din răspunsul dat redactorului Gazetei de Bistriţa, de Alexandru Pugna când a fost întrebat dacă administraţia judeţeană ar putea acoperi costul abonamentelor de transport.

„Deocamdată nu ne-am gândit aşa departe, este într-adevăr o problemă pe care trebuie să o luăm în calcul şi să vedem cum o rezolvăm. Voi discuta cu directorul DGASPC, d-na delia Fontul şi să găsim căile legale. Da, s-ar putea găsi o formulă să putem deconta costul abonamentelor de transport, aşa cum se procedează în cazul cadrelor didactice. (…) Ar mai fi o variantă, dar trebuie să vedem ce costuri implică, dacă am putea pune la dispoziţia angajaţilor o maşină care să îi transporte din Năsăud până la locul de muncă şi înapoi…”, a spus vicepreşedintele CJ BN.

În calcul nu s-a luat nici cum vor ajunge copiii la şcoală şi înapoi acasă, având în vedere totuşi distanţa destul de mare de zonele în care sunt instituţiile şcolare faţă de zona în care va fi amplasată casa de tip familial.

Sistemul îi trimite acasă pe 8 dintre copii! Cât vor rezista familiile să îi întreţină?

Un aspect interesant şi hilar totodată reiese din Nota de fundamentare transmisă municipalităţii de directorul DGASPC BN, Delia Fontul, prin care se motivează de fapt solicitarea de punere la dispoziţie a unui teren pentru construirea unei case de tip familial la Bistriţa. Nimeni nu pomeneşte nimic de faptul că la Năsăud nu mai este posibilă construirea celei de-a treia case, din cauza diferendului în administraţia locală şi UCGN, iar alt teren liber de sarcini nu există, ci se spune că s-a optat pentru varianta Bistriţa pe motiv că parte dintre copii – 26 la număr din totalul de 57 – au părinţii cu domiciliul pe raza municipiului şi în localităţile învecinate.

Cum într-o casă de tip familial intră doar 12- 14 copii, Delia Fontul a găsit şi în acest caz rezolvarea. Potrivit notei de fundamentare remisă municipalităţii,până la finalizarea construcţiei, nu mai de 12 copii vor părăsi sistemul în 2016,din care 7 vor fi reintegraţi în familiile biologice sau în cele extinse, alţi doi vor împlini 18 ani şi nu urmează mai departe o formă de învăţământ, prin urmare încetează măsurile de protecţie, în timp ce un copil va merge în plasament familial, iar 2 tineri vor merge într-un centru pentru persoane cu dizabilităţi.

Şi dintre copiii care vor rămâne la Năsăud vor pleca 3. Astfel, unul va fi reintegrat în familia biologică, în timp ce alţi doi vor împlini 18 ani şi ies din sistem.