După creditul pentru pârtia de schi, Creţu mai are unul pe ţeavă pentru Wonderland! Un aquapark de 8 milioane de euro

În urmă cu aproximativ o lună primarul Ovidiu Creţu a anunţat public faptul că proiectul care vizează realizarea unui aquapark în Wonderland nu este eligibil pentru o finanţare din fonduri europene. Din spusele edilului, eligibilitatea s-a evaporat de fapt undeva prin toamna lui 2016, astfel că se gândeşte tot mai mult la contractarea unui nou credit bancar. Asta după ce în acest moment, bistriţenii plătesc creditul pe care l-a contractat în 2014, un împrumut în valoare de 40 de milioane lei (circa 9 milioane euro), pe care l-a tocat pe proiecte nefezabile. Însă aproape jumătate din banii respectivi au fost înghiţiţi de pârtia de schi din Wonderland, care nici la această dată nu este încă funcţională.

Pe de altă parte, Ovidiu Creţu avansa încă din primăvara anului trecut ideea unui nou credit bancar pentru realizarea unui aquapark în Wonderland, investiţie estimată iniţial la circa 5 milioane de euro, iar mai nou, potrivit viceprimarului Cristian Niculae, cifra avansată este de 8 milioane de euro.

La finele anului 2015, municipalitatea condusă de Ovidiu Creţu a scos la licitaţie contractul pentru întocmirea documentaţiei tehnico-economice aferentă în vederea realizării unui aquapark în Wonderland. În acest sens, municipalitatea a pus la bătaie nu mai puţin de 1.246.994 lei, fără TVA. Câştigătorii au venit cu o ofertă de 594.000 lei, fără TVA.

Câştigătorul contractului, implicat într-un scandal legat de un contract încredinţat direct de MApN

Patru firme, printre care s-a numărat şi una spaniolă, au depus oferte, din care doar două au fost declarate eligibile. Câştigătoare a fost declarată o firmă din Bucureşti – SC Aduro Impex SRL din Bucureşti – care în 2014 avea doar doi angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri cu puţin peste 830.000 lei şi un profit de aproape 30.000 lei. În 2015, Aduro Impex SRL nu mai figurează cu nici un angajat, dar culmea, cifra de afaceri a acesteia a sărit la peste 3,85 milioane lei şi un profit net de peste 1,64 milioane lei. Numele acestei firme este implicat într-un scandal recent legat de atribuirea directă de către MApN a unui contract de circa 3,9 milioane lei, pentru elaborarea de documentaţii tehnico-economice si asistenta tehnica pentru Infrastructura baza aeriană – zona operaţională în cazarma 727 Feteşti. Potrivit România Liberă, Aduro Impex SRL a fost singura chemată la negociere de MApN.

Subcontractanţii, 70% din felie

Revenind la licitaţia de la Bistriţa, Aduro Impex SRL s-a prezentat şi a câştigat contractul împreună cu alte patru firme, pe post de subcontractanţi, dintre care una îşi ceruse insolvenţa. Trebuie să precizăm că cei patru subcontractanţi au avut de prestat 70% din totalul documentaţiei.

Astfel una dintre firmele subcontractante – SC Specialist Consulting SRL din Bucureşti – este în insolvenţă la cererea sa. În 2014, firma bucureşteană înregistra o cifră de afaceri de peste 6,9 milioane lei, însă datoriile au ajuns la peste 5,65 milioane lei. Cu toate acestea a încheiat anul 2014 cu un profit de peste 1,7 milioane lei. Anul 2015 a adus o cifră de afaceri şi mai mare, de peste 9,85 milioane lei, şi un profit net de peste 2,62 milioane lei. Însă datoriile au crescut şi ele şa peste 8,93 milioane lei. Tot în 2015, pe data de 4 noiembrie, firma bucureşteană şi-a depus cerere de intrare în insolvenţă. Cu exact două zile înainte ca Primăria Bistriţa să publice anunţul pentru scoaterea la licitaţie a contractului pentru întocmirea documentaţiei tehnico-economice aferente aquaparkului. Acesteia i s-a subcontractat 20% din lucrare.

Un alt subcontractant al SC Aduro Impex SRL este SC Protelco SA a fost fondată, potrivit ph-online.ro, de Sorin Ioncu, şi azi asociat în companie, persoană susţinută puternic de Florin Anghel, fost deputat PDL şi fost preşedinte al CJ Prahova. Anghel a fost trimis în judecată de DNA pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul „Cazarma 1375 – Ciuperceasca”.

Cu un număr de 83 de angajaţi în 2014, firma a înregistrat în acel an o cifră de afaceri de peste 10,7 milioane lei şi un profit de aproape două milioane lei. În schimb datoriile se cifrau la peste 6 milioane lei. În 2015, cifra de afaceri a sărit peste 14,7 milioane lei, profitul la 3,65 milioane lei, iar datoriile au scăzut la circa 5 milioane lei. Acestei firme i s-a subcontractat 5% din lucrare.

Combinaţia Aduro Impex SRL – SC Specialist Consuting SRL – SC Protelco SA o regăsim la o altă licitaţie a Primăriei Bistriţa, fiind vorba mai precis de contractul estimat la peste 700.000 de lei pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiții „Cetatea Medievală Bistrița – punerea în valoare a patrimoniului cultural”.

Un alt subcontractant al Aduro Impex SRL este SC DC Imobil Proiect SRL din Bistriţa, o firmă proaspăt înfiinţată, în iulie 2013. Potrivit site-lui Ministerului Finanţelor Publice, firma bistriţeană a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de peste 116.000 lei şi un profit de aproape 50.500 lei. În schimb, datoriile se cifrau la peste 110.000 lei. În 2015, cifra de afaceri este aproximativ asemănătoare, de 116.231 lei, însă profitul ceva mai micuţ, de circa 47.000 lei, iar datoriile au rămas aproape constante, la circa 111.000 lei. Firma bistriţeană a subcontractat 40% din totalul lucrării.

Un al patrulea subcontractant, dar care figurează şi ca terţ susţinător, este SC Total Road SRL din Bucureşti. Această firmă, cu doar patru angajaţi, a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane lei, un profit de peste 333.000 lei, dar şi datorii de circa un milion de lei. În 2015, numărul angajaţilor a crescut la 6, dar şi cifra de afaceri aproape că s-a dublat, ajungând la peste 2,2 milioane lei, astfel că şi profitul net s-a majorat la aproape 700.000 lei. Datoriile nu au scăzut însă, ci dimpotrivă, au crescut la peste 1,4 milioane lei. Firmei bucureştene i-a revenit 5% din totalul contractului câştigat de la Primăria Bistriţa.

Bate şaua să priceapă calul! Vrea credit bancar şi pentru Aquapark

În primăvara anului trecut, primarul Ovidiu Creţu a declarat pentru prima dată public faptul că proiectul de realizare a aquaparkului în Wonderland nu este eligibil din fonduri europene, însă nu afirma sus şi tare că va recurge la un împrumut bancar.

„Nu suntem eligibili pe fonduri europene. Aquaparkul este un element foarte important pentru ceea ce înseamnă nu numai Wonderland, ci Bistrița. Vom găsi o finanțare pe altceva. Nu exclud nici bugetul propriu, nici împrumuturi sau alte fonduri. Este un obiectiv strict necesar pentru Bistrița. Interesul oricărui administrator este să implementeze proiectul cât mai repede. Din păcate, lucrurile merg extrem de greu din cauza hățișului de legi și normative și problematicii terenurilor. Avem probleme cu terenurile de lângă străzi și din multe alte locuri. Cadastrul general este soluția pentru Bistrița, până când nu-l vom finaliza ne dăm de foarte multe greutăți. Aquapark este un proiect mare, se vor bate mulți pentru a-l realiza, eu bănuiesc că vor fi costuri de peste 5 milioane de euro. Sunt bani pe care municipiul și-i poate permite, chiar într-o variantă de împrumut, pentru că gradul nostru de îndatorare este de 4-5%”, declara în aprilie 2016, Ovidiu Creţu.

Cu toate acestea, la finele lunii decembrie, într-o emisiune AS TV, primarul Bistriţei vine cu o variantă uşor schimbată. „Aflase” înainte cu doar 3 luni că proiectul nu este eligibil din fonduri europene, asta însemnând undeva prin septembrie-octombrie, iar creditul va fi luat. Dar ca să mai îndulcească puţin momentul şi să nu dea impresia că îi împovărează pe bistriţeni doar pentru proiectul aquaparkului, edilul bistriţean a „băgat la înaintare” şi proiectul de reabilitare a corpului A al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din municipiu.

„Aquapark un proiect frumos și important! Era eligibil acum 3 luni, iar după schimbările care s-au făcut nu mai este eligibil. Va trebui să luăm un credit și eu cred că un credit pentru realizarea Aquapark-ului și a reabilitării corpului A de la Liviu Rebreanu este extrem de important și va fi binevenit”, a declarat Ovidiu Creţu.

Pe hârtie, „sună” bine

Conform documentațiilor, în Wonderlandul de pe Dealului Cocoș vor fi amenajate bazine de înot care să funcţioneze pe timpul verii. Astfel, vor fi construite un bazin de înot cu dimensiunea de 50 x 25 m pentru adulţi, piscine şi bazine pentru copii şi adulţi cu suprafaţa totală de minim 1.000 mp, jacuzzi pentru 30 persoane;servicii spa, tobogane interioare care au legătură cu exteriorul, salon de jocuri (popicărie/bowling, biliard, tenis de masă) şi duşuri. De asemenea, va fi amenajat și un spaţiu de agrement cu trei terenuri multifuncţionale pentru sport în aer liber; spaţiu pentru discotecă în aer liber (un spaţiu cu dublă utilitate), un loc de joacă pentru copii în aer liber pe diferite vârste cu tematici diferite, banc de nisip, leagăne-cumpene, leagăne cu mişcare pendulară, leagăne carusel, bazin de mică adâncime (20-30 cm, pentru mersul prin apă, jucării flotante), construcţii pentru căţărat, piste pentru patine cu role, biciclete, panouri de beton pentru desenat cu cretă, loc destinat jocurilor sportive statice (şah, remi) etc.

Bani gârlă s-a dus pe hârtii

Documentaţiile întocmite pentru Wonderland au înghiţit foarte mulţi bani de la bugetul local, adică din banii bistriţenilor.

Astfel, proiectul “Amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi, în cadrul complexului sportiv Wonderland studii topo, studii geo + SF + PT + CS + DE pentru municipiul Bistriţa” a costat 110.000 lei şi a fost realizat de Centrul Profesional de Proiectări şi Cadastru S.A. Se adaugă elaborarea fazelor de proiectare aferente complexului Wonderland care au costat 80.000 de lei şi au fost realizate de SC Civitas Proiectare SRL Cluj.

În iunie 2014, aleşii locali au decis că firma de proiectare, SC Civitas Proiectare SRL din Cluj, trebuie să refacă studiul de fezabilitate pentru drumul de acces şi utilităţile din Complexul Wonderland. În prima fază investiţia era estimată la peste 14 milioane de euro, iar după reevaluare a scăzut la 7,8 milioane de euro.

În 2013, municipalitatea aloca 90.000 lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru amenajarea unui aquapark în Wonderland, iar în bugetul anului trecut a prins alţi 142.000 lei pentru studii de specialitate, studiul de fezabilitate, avize şi acorduri privind realizarea aceluiaşi obiectiv. Din cei peste 140.000 lei, suma de 92.000 de lei a fost direcţionată către refacerea studiului de fezabilitate pentru drumul de acces şi utilităţile din Wonderland – două străzi cu piste de biciclişti, reţele de apă, canalizare şi electrice, inclusiv canalizare pe Valea Ghinzii, conform deciziei Consiliului Local -, plus proiectul tehnic.

Anul trecut, municipalitatea condusă de Ovidiu Creţu a alocat pentru studiile și obținerea de acorduri și avize necesare construirii complexului de agrement acvatic – Aquapark – nu mai puțin de 510.000 lei.

La Beclean funcţionează cu succes. Dar a fost primul!

Cât de sustenabil şi de profitabil este acest proiect al primarului Ovidiu Creţu nu se ştie încă, fiindcă se pare că acesta nu a luat în calcul faptul că în judeţ există deja unul funcţionabil la circa 30 km distanţă, la Figa. Un aquapark în care s-au investit trei milioane de euro, cea mai mare parte fiind bani europeni care au provenit dintr-un proiect de 6,5 milioane de euro pe care Becleanul l-a demarat împreună cu Băile Cojocna şi municipiul Dej. Investiţia de la Figa este singura din cele trei care a rezistat probei timpului şi preferinţei turiştilor care nu încetează să ia cu asalt mini-staţiunea de lângă Beclean an de an în sezonul de vară. De altfel Figa este printre puţinele aquaparkuri de acest gen care s-a dezvoltat an de an de la înfiinţare şi care a făcut profit.

Crişan de la Prundu Bîrgăului a scăldat-o şi el cu aquaparkul

Şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud împreună cu primăriile de pe Valea Bîrgăului au pus la cale, prin 2015, să înfiinţeze un aquapark în Prundu Bîrgăului, investiţie estimată pe atunci la circa 8,6 milioane euro.

Potrivit proiectului, parcul va cuprinde cinci bazine exterioare, trei tobogane, spaţii de plajă aferente, teren de volei şi de tenis, două bazine acoperite, saună, sală de fitness şi masaj. Proiectul va fi dezvoltat pe o suprafaţă de peste 3 hectare de teren, conectată la reţeaua principală de transport rutier (DN 17). Acest proiect, aflat şi acum la stadiul de idee, este cuprins şi în strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud, în care prevede, deocamdată, doar întocmirea unui studiu de fezabilitate.

Numai că, circa un an mai târziu, în primăvara lui 2016, în prag de campanie electorală pentru alegerile locale, parte de dintre aleşii locali de la Prundu Bîrgăului au început să arate cu degetul către primarul comunei, Doru Crişan, şi spuneau că în numele proiectului aquaparkului i-a indus în eroare pentru a efectua nişte schimburi de terenuri dubioase. Potrivit „acuzatorilor”, Doru Crişan, la sugestia patronului Îndemînarea Prodcom SRL, a vizat terenurile situate în zona dig, astfel că a propus consiliului local o succesiune de schimburi de terenuri care s-au dovedit păguboase pentru comunitatea din Prundu Bârgăului. Preoții celor două parohii din comună au fost primii induși care au căzut în plasă, edilul cerându-le acestora să cedeze 58 ari de teren situat în buricul târgului în schimbul a 16 ari situate pe strada Brujeni 2. Între timp, terenurile din zona dig, care erau în domeniul public al statului, au fost trecute de urgenţă în domeniul public al comunei Prundu Bârgăului și ulterior în domeniul privat al comunei Prundu Bârgăului. Motivul pentru care Doru Crişan a făcut această mişcare a fost acela ca mai târziu să poată înstrăina terenurile din respectiva zonă.

În aprilie 2015, primarul Doru Crişan a inițiat un proiect de hotărâre prin care a propus și susținut un schimb de terenuri între Primăria Prundu Bârgăului şi soţii Simionca – Alexandru şi Veronica. Mai precis, administraţia locală din Prundu Bârgăului a dat la schimb, evident după ce consilierii locali au ridicat cuminţei mâinile întru aprobare, un teren în suprafaţă de 12.510 m.p., adică 1,25 ha, considerat „neproductiv”, pentru un teren de DOAR 5.847 m.p (0,58 ha), considerat „fânaţe”. Aceste fânaţe reprezintă exact terenul pentru care primarul Doru Crişan s-a obosit să facă schimb cu preoţii din comună, pentru ca mai apoi să îl cedeze lui Simionca. Motivaţia cu care Doru Crişan a venit în faţa consilierilor locali pentru a-i aproba propunerea cu schimbul de terenuri a fost acela că firma lui Simionca, Îndemînarea Prodcom SRL, va face un lac de agrement în zona dig, proiect în care mai apoi administraţia locală din Prundu Bârgăului să devină partener, parteneriat din care comuna ar avea de câștigat financiar.

La cinci luni distanţă de la această mişcare, mai precis în octombrie 2015, primarul Doru Crişan a venit în faţa consilierilor locali cu propunerea ca administraţia locală să achiziţioneze de la o persoană privată un teren de 35 de ari din zona dig, la preţul de 150.840 lei, adică aproximativ 35.000 de euro,teren învecinat cu alte terenuri ale comunei Prundu Bârgăului în suprafață de aproximativ 2,5 ha pe care susținea că va face un aqua-park.

Din toată povestea cu faimosul lac de agrement din care comuna Prundu Bârgăuli ar fi avut numai de câştigat în urma parteneriatului public-privat, dar şi din cea cu aqua-parkul s-a ales praful, iar consilierii locali au constatat că au fost duşi pur şi simplu de nas, fiindcă cele două proiecte au fost doar un paravan pentru schimburile de terenuri în favoarea lui Simionca.