Cineva se pare că îl iubește mult pe executorul Dorin Valerian Andronesi, acolo sus, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Cluj, devreme ce din 5 plângeri penale făcute de tot atâția bistrițeni, au primit toate clasare. Dragostea e la fel de mare însă și la Curtea de Apel (CA) Cluj, unde contestațiile au fost respinse de magistrați. EXCEPȚIE face doar una, care a fost admisă de instanță, iar dosarul retrimis la procuror pentru completarea urmăririi penale.

Norocosul este Mircea Sângeorzan, celui căruia executorul Andronesi a recurs la ilegalități pentru a-l executa silit pentru o datorie de circa 21.000 de euro, la care și-a adăugat și el onorarii grase. Bistrițeanul a reușit însă abia la a doua încercare.

Toate plângerile penale depuse de cinci bistrițeni – Costică Moldovan, Mircea Sângeorzan, Cristian Duca, Alexandru Sigartău și Mariana Bruj – împotriva executorului Valerian Dorin Andronesi și acoliților săi au fost soluționate cu clasare de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Degeaba au contestat oamenii soluțiile procurorilor, fiindcă magistrații Curții de Apel Cluj nu le-au dat dreptate. Până recent, după ce Mircea Sângeorzan a formulat o a doua contestație, profitând de o hachiță legislativă.

Rateuri la “prima strigare”

Executorul judecătoresc Dorin Valerian Andronesi a fost reclamat pentru abuz în serviciu și luare de mită la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj de Mircea Sângeorzan, patronul SC Terasamente Agrieș SRL, însă a primit clasare, cu toate că procurorul de caz Ana Maria Edu –actualul procuror șef al PCA Cluj a constatat că executorul a acționat nelegal. În cazul lui Andronesi, probele video și declarațiile martorilor lui Sângerozan nu au contat, ci doar susținerile celor inculpați, unii nerecunoscând nimic – Andronesi -, alții recurgând la dreptul la tăcere. Mai mult, deși procurorul a constatat că la dosarul de executare existau documente întocmite în fals, nu au mers mai departe pe această linie cu ancheta.

Mircea Sîngerozan a atacat soluția procurorului în instanță, dar fără succes. Ulterior însă, acesta a trimis una și la Parchetul General, de unde a primit un răspuns de la procurorul general Augustin Lazăr. În opinia procurorului general, soluția procurorului Edu a fost în bună regulă, astfel că și acesta a respins contestația bistrițeanului, dar fără să precizeze dacă este sau nu tardivă.

Augustin Lazăr i-a deschis fără să vrea portița! A doua oară a fost cu noroc

Drept urmare, în termen de 10 zile, conform procedurilor legale, Sângeorzan a depus o nouă contestație împotriva ordonanței procurorului, la Curtea de Apel Cluj. Asta s-a întâmplat la jumătatea lunii februarie, iar în urmă cu circa trei săptămâni, instanța a pronunțat soluția: contestația bistrițeanului a fost admisă, iar dosarul returnat procurorului pentru completarea urmăririi penale.

“Admite plângerile formulate de petenţii Sângeorzan Mircea în nume propriu şi în calitate de reprezentant al SC Terasamente Agrieș SRL şi petentul intimat Andronesi Valerian Dorin formulate împotriva ordonanţei de clasare din data de 17 noiembrie 2017 pronunţată de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul penal nr.33/P/2016, precum şi împotriva ordonanţelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din datele 2.02.2018 şi din 23.03.2018 prin care au fost respinse plângerile împotriva soluţiei de clasare formulată în temeiul art.339 Cod procedură penală, desfiinţează ordonanţa atacată şi trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Cheltuielile judiciare rămân în favoarea statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din 30.10.2018”, este decizia magistraților de la Curtea de Apel Cluj.

Procurorul dat de pământ în noua contestație

În contestația depusă de Mircea Sângeorzan, prin avocat, au fost criticate argumentat toate așa zisele motive pentru care procurorul a decis să “trântească” ancheta.

“Deși a constatat existența unei prejudiciu de 55.800 lei (care în realitate este mult mai mare) procurorul a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, situație în care a dispus clasarea și aplicarea unei sancțiuni administrative în cuantum de 1.000 lei.

Principalul argument avut în vedere de către procuror pentru această soluție a fost relativa pasivitate a părții civile față de acțiunile nelegale de executarea silită demarate în cauză și finalizate de către executorul judecătoresc Andronesi Valerian. În acest context, (…) procurorul impută părții civile faptul că nu a contestat raportul de evaluare al utilajului, nu a uzat de calea suspendării procedurii de executare silită și că s-a mulțumit doar cu formularea unei plângeri penale împotriva executorului judecătoresc după ce instanțele civile au constatat nelegalitatea cheltuielilor de executare.

O astfel de aserțiune și fundament al clasării nu poate fi primit ca atare, indiferent de atitudinea părții civile. Chiar în ipoteza unei atitudini relativ pasive (care în realitate nu există) aceasta nu poate acoperi abuzul și nelegalitățile certe, constatate și comise de către executorul judecătoresc.

Astfel, probele administrate și silogismul juridic al procurorului au stabilit fără dubii faptul că executorul judecătoresc a încălcat dispozițiile art. 3711 alin. 1-3, art. 3715 alin. 1 lit. a), art. 3717 alin. 3, art. 3731 alin. 6, art. 411 alin. 3 și art. 421 din C.proc.civ. 1865. În egală măsură au fost încălcate de către inculpat și prevederile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Toate aceste încălcări sunt expuse și explicitate de către procuror la filele 14 – 19 din Ordonanță.

Or, toate aceste încălcări ale unor dispoziții legale imperative nu pot fi justificate prin atitudinea relativ pasivă a părții civile, inculpatul fiind obligat a respecta dispozițiile legale în toate situațiile, indiferent de atitudinea părții civile”, este precizat în contestație.

De asemenea, a fost combătută și ideea pe care a mers procurorul în ceea ce privește dezincriminarea abuzului în serviciu.

„Raportat la principiul ultima ratio în materia abuzului în serviciu, procurorul se raportează la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 și concluzionează că la acest moment nu mai există nicio posibilitate faptică ca drepturile și interesele părții civile să fie protejate prin instrumente juridice de altă natură. – a se vedea penultimul aliniat, fila 20 din Ordonanță.

Or, în contextul în care stabilește existența unui prejudiciu de cel puțin 55.800 lei și constată că în situația dată suntem în prezența unei acțiuni penale ultima ratio, este de neînțeles și totodată absurd a aprecia că se impune clasarea cauzei și aplicarea unei sancțiuni administrative față de inculpat raportat la atitudinea relativ pasivă a părții civile pe parcursul procedurii de executare silită.

Tocmai de aceea apreciem că toate considerentele cuprinse la filele 14 – 20 din Ordonanță, care demonstrează încălcarea legii și existența infracțiunii, sunt în totală contradicție cu considerentele avute în vedere la pronunțarea clasării prin raportare la lipsa de pericol social al faptei, considerente expuse la filele 21 – 22 din aceeași Ordonanță.

A accepta punctul de vedere al procurorului echivalează cu a constata că fapta este infracțiune, că a fost comisă cu vinovăție, că a fost producătoare de prejudiciu în cuantum de cel puțin 55.800 lei, că nu mai există nicio posibilitate de a îndrepta nelegalitatea comisă de inculpat, dar cu toate acestea fapta lui nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Într-o astfel de ipoteză, ne întrebăm – când ar prezenta pericol social o astfel de atitudine ce în mod evident intră în ilicitul penal și ce alte acțiuni ar fi trebuit inculpatul să mai întreprindă pentru ca fapta să nu intre sub incidența art. 181 din C.pen. 1969?”, se arată în documentul citat, precizându-se totodată și faptul că Andronesi este funcționar public în sensul legii penal și că a încălcat cu bună știință legea, încălcări care au creat un prejudiciu.

În ceea ce privește luarea de mită de care este acuzat Andronesi, faptă care în opinia procurorului nu există, în contestație se arată că sunt probe atât video dar și martori care confirmă acest lucru.

“Trebuie remarcat faptul că în considerentele Ordonanței atacate nu sunt explicitate argumentele pentru care procurorul a adoptat o astfel de soluție – clasare – fapta nu există – în contextul în care același procuror a apreciat că există probe și se impune punerea sub inculpare pentru infracțiunea de luare de mită”, a precizat contestatorul.

Andronesi a primit clasare și pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și uz de fals în formă continuată, soluție de asemenea contestată de Sângeorzan. Acesta a arătat instanței faptul că pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit clar că firma Staff Security SRL, care a pretins în mod mincinos că ar fi efectuat servicii de pază, a emis facturi în fals, iar Andronesi a uzat de acestea pentru a-și majora onorariul.

“Cu toate acestea, procurorul a apreciat că nu se impune trimiterea în judecată a celor două persoane juridice inculpate pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, întrucât nu s-a dovedit mai presus de orice îndoială fictivitatea acestor facturi, deși s-a constatat nelegalitatea lor. Ca argument esențial a fost avută în vedere apărarea SC Staff Security Expert SRL potrivit căreia nu a facturat servicii de pază efectivă, ci un serviciu de supraveghere de la distanță, serviciu care ar fi fost solicitat și achitat de către SC DEUTSCHE LEASING ROMÂNIA IFN SA pentru utilajul în discuție”, se mai precizează în documentul citat.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.