După ce instanțele clujene au respins acțiunile începute de judecătorul Camelia Bogdan pentru a contesta excluderea din magistratură, magistratul s-a adresat la CEDO. La mijlocul acestei săptămâni și CEDO i-a respins acțiunea Cameliei Bogdan pe motiv că în cadrul demersurilor a folosit documente confidențiale. Camelia Bogdan l-a condamnat pe mogulul Dan Voiculescu, a judecat dosarele corupților Ovidiu Tender, Sorin Ovidiu Vântu, Radu Mazăre sau Jean Andrei, soțul fostei președinte al Tribunalului București. Ea s-a judecat în instanțele clujene cu SRI-ul, CSM-ul, Inspecția Judiciară și chiar cu Masoneria Română, însă nu a câștigat niciunul dintre aceste procese.
Pe 20 octombrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea cu nr. 32916/20 depusă de Camelia Bogdan în urma celei de a doua excluderi din magistratură. Completul CEDO a luat decizia în unanimitate. Plângerea Cameliei Bogdan a fost declarată inadmisibilă pe motiv că aceasta a depus, într-un proces pe care l-a intentat Grupului de Investigații Politice, documente confidențiale din dosarul său de la CEDO. Faptul că a încălcat obligația de confidențialitate a atras respingerea acțiunii sale ca fiind abuzivă.
Potrivit Comunicatului CEDO, Curtea a constatat că „deși fusese informată despre cerințele legate de confidențialitate”, Camelia Bogdan s-a folosit de documente din procesul intentat GIP, „încălcând principiul confidențialității impus de art. 39.2 din Convenția CEDO și art. 62.2 din Regulamentul Curții”. „Astfel conduita Cameliei Bogdan reprezintă un abuz de drept în înțelesul art. 35.3 (a) din Convenţie și, ca urmare, Curtea a declarat plângerea ca inadmisibilă”, arată decizia CEDO.
Camelia Bogdan a dat în judecată Serviciul Român de Informații, Masoneria Română, CSM, Inspecția Judiciară, ANAF, etc., precum și asociația Grupul de Investigații Politice, Antena 3 mai mulți jurnaliști și fundații conectate la mogulul Dan Voiculescu.
Tribunalul Cluj a respins cererile ca nefondate, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la a doua sa excludere din magistratură. În documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, cu excepția celor referitoare la reglementarea pe cale amiabilă”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj.
A deschis o ”umbrelă de dosare” în instanțele clujene
Camelia Bogdan a deschis o serie de procese în cadrul instanțelor clujene în cadrul cărora încearcă anularea rapoartelor întocmite de ANI și Inspecția Judiciară. Majoritatea au fost finalizate până în acest moment.
Acest demers s-a transformat într-o luptă împotriva sistemului judiciar, a clasei politice, a protocoalelor încheiate între SRI și Justiție, precum și împotriva Masoneriei din România. De asemenea, în cadrul acestor dosare judecătorul încearcă să îi tragă la răspundere pe cei care ar fi trebuit să recupereze prejudiciul din Dosarul ICA – Voiculescu, care se ridică la peste 60 milioane euro.
Potrivit uneia dintre întâmpinările depuse la dosar de Camelia Bogdan, ”acțiunea disciplinară exercitată împotriva mea este expresia unui abuz de putere de către o persoană în stare de incompatibilitate cu funcția”. Magistratul cere anularea unor rapoarte care o vizează. Este vorba de rezoluțiile Inspecției Judiciare din 2016 și 2017 și a raportului ANI din 2017.
Judecătoarea a făcut un inventar al metodelor prin care consideră că s-a încercat intimidarea magistratului. Metoda raiders, vehiculată în cadrul serviciilor de informații pentru a slăbi rezistentă persoanelor. Asupra țintei erau formulate multe plângeri, sesizări, erau organizate controale etc. astfel încât această să devină mai receptivă la cei care organizau atacul. „Din acest punct de vedere, plângerile penale, disciplinare și memoriile împotrivă mea au depășit de mult cifră 100”, acuza Camelia Bogdan.
De asemenea, judecătorul enumeră printre metodele folosite linșajul mediatic („o avalanșă de acuzații, acte de hărțuire a mea”), izolarea față de societate („prin răspândirea de zvonuri cu privire la presupusul câmp tactic din care aș fi făcut parte, răspândirea de zvonuri cu privire la persoanele care intrau în contact cu mine), crearea unor situații conflictuale cu diferite persoane și instituții, în special tabere politice sau conceptuale adverse, scrisori și mesaje de amenințare, acte de urmărire și supraveghere a domiciliului și de filaj neautorizat, divulgarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu profundă incitare la ură, acte de agresiune („tentativă de agresiune din data de 4 august – 5 august 2014, date la care am finalizat cercetarea judecătorească în dosarul ICA și am intrat în dezbateri”).
Camelia Bogdan: ”Am drept de practică în SUA”
În replică la decizia definitivă de excludere din magistratură, Camelia Bogdan a atacat la CEDO decizia și a sesizat Curtea Constituțională pe mai multe excepții.
Ea spune că în urma absolvirii unor cursuri de specializare în SUA a primit drept de practică în magistratură în America.
”Voi ataca la CEDO soluția. Deja am atacat suspendarea și statul român a formulat apărări pe fond. Deci nu ar fi exclus ca să am deja deschisă calea revizuirii mai repede. În plus, completul a sesizat CCR cu mai multe excepții de neconstituționalitate. Dacă s-ar admite vreuna, aș avea deschisă calea revizuirii. Cum hotărârile mele prin care am adus la bugetul de stat 350 milioane de euro au fost lăudate de CEDO era teama mare că se diseminează bunele practici. Așa că m-au dat pe mine afară pentru că am judecat și am aplicat confiscarea de la terți.
Sunt bursier al Universității George Washington, mi-a fost oferită o bursă de prestigiu și am beneficiat de sprijinul comunității românești și în special a fundației Ion Rațiu și Romanian United Fund pentru a obține o specializare în Business și Finance Law. Voi avea drept de practică în SUA. Cert e că niciodată nu mi-aș fi dat demisia din magistratură”, explică judecătorul.
Dan Voiculescu nu este singurul ”mogul” condamnat de Camelia Bogdan. Ea a mai făcut parte din completurile de judecată care s-au ocupat de dosarele de mare corupție în care au fost condamnați Ovidiu Tender, Sorin Ovidiu Vântu, sau Radu Mazăre și Jean Andrei, soțul fostei președinte al Tribunalului București.
Exclusă din magistratură
Judecătoarea Camelia Bogdan a fost cercetată disciplinar și exclusă de două ori din magistratură. Prima sancțiune a fost dată în 2017, dar a fost anulată pe motiv că magistratul era la prima abatere. Camelia Bogdan a contestat decizia la Înalta Curte de Casație Justiție, dar recursul său a fost respins în 12 aprilie 2022. Decizia de excludere din magistratură a venit după ce o hotărâre a judecătoarei a fost anulată, deoarece a fost considerată ilegală. Mai exact, Camelia Bogdan a decis să pună sechestru pe bunurile unor terțe persoane care nu fuseseră parte în procesul penal.
Mai mult, judecătoarea a ținut neapărat să judece dosarul pentru a pune sechestru pe bunurile unui notar public. Ea a înlocuit un judecător care era în concediu și a refuzat să îi predea dosarul când acesta a revenit în instanță. Camelia Bogdan a devenit celebră după ce l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Dan Voiculescu.
