Aurelian Mihai Szanto, Pántics Attila-Csaba şi vărul acestuia, Pantics Levente, cei trei „traficanţi de arme” din reportajul Sky News, au fost reţinuţi de procurorii DIICOT. Ei sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi furnizare de informaţii false. Jurnalistul britanic Stuart Ramsey, realizatorul reportajului despre traficanţii de arme din România va fi şi el citat şi audiat de anchetatorii români, prin intermediul unei comisii rogatorii.
Din cauza informaţiilor nereale din reportaj, scandalul poate avea urmări nebănuite de majoritatea opiniei publice, acesta fiind un laitmotiv căzut din cer la momentul oportun pentru SRI pentru a pune în aplicare marele proiect Big-Brother, dar şi pentru aceia care abia aşteaptă să bage pumnul în gura jurnaliştilor.
Bistriţa-Năsăud a devenit din nou „vedetă” în urma scandalului izbucnit după difuzarea de către postul britanic Sky News a reportajului care făcea vorbire despre traficanţi de arme români. Armele, care proveneau din Ucraina, ar fi fost vândute de români mai departe în ţările Europei Occidentale, unor grupuri teroriste. Difuzarea reportajului a fost scânteia care a declanşat scandalul, unul care s-ar fi putut transforma într-unul diplomatic, având în vedere gravitatea acuzaţiilor aduse de postul de televiziune britanic. Concluzia reportajului ar fi aceea că serviciile de informaţii, dar şi alte instituţii ale statului dorm, iar traficanţii de arme îşi fac de cap în voie în România, reuşind să furnizeze arme de război teroriştilor.
Pe de altă parte, scandalul s-a soldat cu un dosar penal instrumentat de procurorii DIICOT, care ar putea lua o turnură periculoasă pentru jurnalism şi libertatea de exprimare.
Şi-au vândut libertatea pentru câteva sute de euro
În contextul în care serviciile de securitate britanice avertizau cu privire la atacuri teroriste în ţara lor de tipul celui care a avut loc la Paris, postul britanic Sky News anunţa că a demarat ancheta după ce a primit informaţii că traficanţii de arme din estul Europei s-au înmulţit şi vând armament oricui.
Filmarea difuzată de Sky News arată întâlnirea dintre doi traficanţi de arme, care ar fi români, şi echipa de jurnalişti, întâlnire care ar fi avut loc într-o zonă izolată din România, după luni de negocieri.
La scurt timp după difuzarea reportajului în Marea Britanie şi preluarea acestuia de alte televiziuni occidentale, dar şi de trusturile de presă din România, adevărul a ieşit la iveală. Investigaţia era doar o făcătură, cei doi traficanţi de arme – Pántics Attila-Csaba şi vărul acestuia, Pántics Levente – dovedindu-se a fi nişte români obişnuiţi care au lăcomit la câteva sute de euro, bani care le-au fost vânturaţi pe sub nas de un alt român – Szanto Aurelian Mihai – stabilit de ceva ani buni în Marea Britanie, acesta din urmă fiind intermediarul afacerii. Drept urmare, DIICOT a intrat pe fir şi a demarat o anchetă. După ce au adunat probe şi i-au audiat pe cei trei bărbaţi implicaţi în poveste, dar şi martori, localnicii din satul Jeica unde s-a filmat reportajul, procurorii au deschis un dosar penal pe numele lui Szanto Aurelian Mihai, Pántics Attila-Csaba şi Pántics Levente. Zilele trecute, anchetatorii i-au pus sub urmărire penală şi i-au reţinut pentru 24 de ore.
Conform DIICOT, dosarul are ca obiect „săvârşirea de mai multe persoane a infracţiunilor de grup infracţional organizat, contrabandă calificată şi nerespectarea armelor şi muniţiilor”.
„Pe cale de anchetă, s-a stabilit că cele trei persoane din respectivul material sunt inculpaţii SZANTO AURELIAN-MIHAI, aşa-zisul ”intermediar” şi cel care a asigurat traducerea din/în engleză în/din română, PÁNTICS ATTILA-CSABA şi PANTICS LEVENTE, persoane care descriu şi manipulează armele de foc oferite spre vânzare.
Din cercetările efectuate a mai rezultat că în realitate, aşa-zisa investigaţie jurnalistică nu era fundamentată pe fapte şi împrejurări reale, ci a fost creată din iniţiativa jurnaliştilor, prezentând ca veridice unele date şi informaţii false. Astfel, a reieşit faptul că la începutul lunii iulie 2016, inculpatul Szanto Aurelian-Mihai, cetăţean român rezident în Marea Britanie de mai mulţi ani, a fost contactat telefonic de către un jurnalist britanic, pe care-l cunoscuse anterior, care i-a propus să lucreze ca translator pentru postul de televiziune britanic. Respectivul jurnalist i-a spus că intenţionează să realizeze un documentar despre traficanţii de arme şi i-a cerut să găsească persoane dispuse să prezinte arme de foc. Deşi inculpatul Szanto Aurelian-Mihai a replicat că nu are posibilitatea de a prezenta arme militare, ci doar arme de vânătoare deţinute legal de un prieten de-al său din România, respectivul jurnalist a fost de acord. În aceste condiţii, inculpatul Szanto Aurelian-Mihai a luat legătura cu prietenul său, inculpatul Pántics Attila-Csaba, care a fost de acord cu solicitarea, urmând ca prezentarea armelor să o facă împreună cu vărul său, Pántics Attila-Csaba”, arată procurorii DIICOT într-un comunicat.
Totodată, anchetatorii precizează că Szanto Aurelian a primit pentru această intermediere 2.000 de euro, din care jumătate au ajuns la cei doi protagonişti ai reportajului. Contra banilor primiţi Pántics Attila-Csaba şi Pántics Levente trebuiau să joace rolurile unor traficanţi de arme, conform scenariului bine pregătit de jurnaliştii britanici.
A fost adusă vreo atingere siguranţei naţionale? Procurorii spun că da
În acest dosar însă, procurorii DIICOT vorbesc despre un lucru extrem de sensibil, şi anume „siguranţa naţională”.
„Materialul jurnalistic difuzat de postul de televiziune britanic a fost preluat în mass-media din România şi din alte state membre UE, iar din trecerea în revistă a ştirilor difuzate pe această temă, cât şi a comentariilor difuzate în spaţiul public a rezultat că faptele prezentate au generat pe de o parte sentimente reprobatoare la adresa statului român, iar pe de altă parte un sentiment de insecuritate în rândul cetăţenilor din România, având în vedere prezentarea unor posibile ameninţări la adresa securităţii naţionale a ţării. S-a reţinut că faptele prezentate în cadrul investigaţiei jurnalistice realizate de către postul de televiziune britanic, dar şi răspunsurile pe care presupuşii traficanţi de arme le-au dat la întrebările jurnaliştilor au fost de natură a crea o puternică stare de temere în rândul populaţiei civile, dar şi un sentiment de insecuritate. (…)
În acest context, toate datele şi informaţiile comunicate verbal şi surprinse ca atare în materialul video al postului britanic de televiziune ce au fost răspândite prin intermediul a numeroase alte posturi de televiziune şi componente mass media, inclusiv în mediul virtual, cunoscând caracterul fals al acestora (si anume faptul că persoanele din video nu erau traficanţi de arme, ci doar vânători, iar armele manipulate si prezentate de aceştia erau arme de vânătoare deţinute legal) au pus în pericol securitatea naţională. (…)
Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil şi de neînţeles adoptat de către jurnalistul britanic şi preluat de către angajatorul său, postul de televiziune, acţiunile grupului de ziarişti britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a populaţiei largi din Europa şi din România cu privire la posibilitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) şi din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanţării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea laşă sau pasivă a autorităţilor acestora. (…)
În acest sens, se are în vedere noţiunea de securitate naţională, astfel cum este definită din art. 1 din Legea 51/1991, acest act normativ fiind cel care asigură şi stabileşte cadrul general al tuturor faptelor circumscrise securităţii naţionale a României. Informaţiile false la care facem referire, aşa cum s-a evidenţiat şi mai sus, au generat sentimentul de insecuritate în rândul populaţiei, iar instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice au făcut eforturi considerabile, angrenând resurse umane şi logistice consistente, tocmai pentru a identifica în cel mai scurt timp posibil persoanele ce apar în respectivul material video şi a înlătura o potenţială stare de pericol”, arată procurorii DIICOT.
Ce-ar putea fi în spatele cortinei
Securitatea naţională invocată de procurorii DIICOT ar putea avea însă şi alte faţete şi nu face altceva decât să ducă la adevărate teorii ale conspiraţiei. Există voci care susţin că acest caz nu ar fi altceva decât un joc al serviciilor de intelligence britanice care ar fi vrut să pună România într-o lumină proastă în faţa partenerilor ei din NATO şi din UE. Dacă e aşa, atunci serviciile române de informaţii, în special SRI, şi-au făcut treaba şi au demontat jocul.
Pe de altă parte însă, acest teatru poate da apă la moară aceluiaşi SRI, care ar urma să primească 25 de milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea capacităţii de supraveghere în masă a cetăţenilor. Conform România Curată, proiectul, numit „SII Analytics”, are un potenţial de supraveghere generalizată a întregii populaţii a României – un adevărat sistem informatic Big Brother – fără a avea prevăzută vreo măsură de garantare a drepturilor cetăţeneşti sau de limitare a accesului SRI sau al altor instituţii publice la datele personale colectate şi integrate în acest sistem, scăpare ce încalcă serios drepturile fundamentale.
„Proiectul îşi propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituţiilor publice româneşti şi să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informaţii despre toţi cetăţenii. De exemplu prin capitolul de „analiză comportamentală”,orice cetăţean ar putea avea o fişă „de bună purtare” (constituită din informaţii adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fişe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate.Acestea pot fi corelate cu alte informaţii publice (de ex. Informaţiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale”, mai scrie sursa citată.
Libertatea de exprimare poate fi în pericol
În acelaşi context există o serie de jurnalişti români care consideră că acest dosar penal instrumentat de DIICOT este un pericol la adresa jurnalismului şi a libertăţii de exprimare din România.
„Este o reacţie excesivă, ca şi reacţia Ambasadei. Există ceea ce se numeşte soft diplomacy, pot apărea articole în presa britanică, unde se poate trata cazul cu creier. A pune sub acuzare un jurnalist străin în baza unei legislaţii româneşti nu rezolvă problema de imagine a României, dacă e o problemă de imagine. Iar dacă am avut o problemă de securitate naţională, atunci să ştim şi noi, că aia e mai gravă. Ajungem iar la ideea că presa este o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale. (…) Ar trebui să demonstreze care este atingerea adusă siguranţei naţionale. A fost siguranţa naţională vreo secundă în pericol în urma acelui material? Te uiţi un pic şi la bonitatea canalului (Sky News – n.r.). Şi mai trebuie să demonstreze că omul a ştiut că informaţiile sunt false şi că le-a utilizat cu rea credinţă. El va susţine până la adânci bătrâneţi că nu e adevărat”, a declarat pentru Gândul, Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.
