Dorel Cosma: „Nunta Zamfirei” e un brand

Gazeta de Bistriţa: La sfârşitul acestei săptămâni va debuta a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”. Care sunt noutăţile acestei ediţii?

Dorel Cosma: Desigur că încercăm ca la fiecare ediţie să venim cu ceva deosebit. Noi ne bucurăm că, în acest moment „Nunta Zamfirei” a devenit un brand cunoscut la nivel naţional şi internaţional, şi nu mai este o problemă, atunci când invităm o formaţie sau o ţară, să îşi pună întrebări dacă este o chestiune serioasă sau nu. Lucrurile se cunosc din start şi răspunsurile vin cu amabilitate. Ca noutate în acest an sunt lucruri pe care noi vrem să le permanentizăm în cadrul festivalului. Vom deschide un târg de artă populară internaţională în acest an, care va fi pe toată perioada festivalului, în parcul din municipiul nostru, unde vor fi exponate ale meşteşugarilor din ţară, cât şi din celelalte ţări participante. Tot în această perioadă de derulare a festivalului, ne-am propus să deschidem un amfiteatru în aer liber la limita judeţelor Bistriţa – Năsăud şi Maramureş, un amfiteatru al Federaţiei Române de Folclor, care va găzdui aici, începând cu această inaugurare, în fiecare săptămână spectacole folclorice, şi de alt gen, cu locuri amenajate, cu tot ce înseamnă condiţiile unui amfiteatru în aer liber. Va avea loc chiar în Dealul Ştefăniţei, unde deja sunt instalate lucrările pe care noi le-am demarat de mai bine de un an. Tot ce înseamnă scenă este gata, se lucrează încă în acest moment la tot ce înseamnă amenajarea locurilor; sunt 500 de locuri, care vor fi date în funcţiune odată cu acest moment, când toate ţările participante la festival vor fi de fapt asistenţii acestei inaugurări de complex scenic. Vom deschide festivitatea puţin altfel, în sensul că prima zi de spectacol va fi o gală a folclorului românesc. Toate formaţiile care participă la festival vor fi, practic, spectatorii şi vor avea ocazia să vadă ce înseamnă folclorul românesc din diferite zone ale ţării; noi am prins în program acest an cam toate zonele mari folclorice, tocmai ca şi cei din străinătate şi spectatorii noştri să aibă un contact direct cu folclorul întreg al României.

Gazeta de Bistriţa: Câte formaţii vor participa anul acesta, din ţară şi străinătate?

Dorel Cosma: Noi am invitat şi am primit răspunsuri până acum de la zece ansambluri din zece ţări, fiecare ţară cu câte o formaţie.

Gazeta de Bistriţa: Care dintre acestea participă pentru prima dată la Nunta Zamfirei şi care are cele mai multe participări?

Dorel Cosma: Dacă bine mă gândesc, toate cele zece formaţii vin pentru prima dată. Cred că Grecia a avut o prezenţa aproape permanentă, nu chiar în fiecare an, şi la fel Bulgaria şi Italia, dar care anul acesta nu cred că vor veni, fiindcă nu au confirmat până în acest moment. Doi ani la rând a fost şi o formaţie din Mexic, anul acesta nu i-am mai invitat, au avut şi ei probleme multe, nu neapărat cu gripa, ci pe plan financiar. Pentru prima dată am invitat la această ediţie un ansamblu din Ucraina, este un ansamblu deosebit de valoros pe care l-am văzut pe alte scene ale lumii, un ansamblu din Liwow, care este al institutului de medicină, toţi sunt studenţi la medicină, inclusiv directorul şi coregraful lor sunt medici. Sper ca toate lucrurile să fie în acest moment rezolvate, fiincă au mari probleme cu vizele pentru a intra în România şi în spaţiul european. Am încercat să-l contactăm şi pe ministrul de Externe ca să ne ajute în aceasta problemă culturală, dincolo de politică şi de orice – chiar dacă mai sunt unele „frecuşuri” între România şi Ucraina sau România şi Moldova, le rezolvăm noi pe cale culturală.

Gazeta de Bistriţa: Având în vedere că au avut loc deja 13 ediţii, care vi se pare cea mai reuşită de până acum?

Dorel Cosma: E greu de făcut un clasament de genul acesta, dar au fost şi ediţii mai grele. Le-aş spune mai slabe, căci trebuie să recunoaştem că de fapt totul se învârte şi în jurul banilor. Atunci când ai posibilitatea să oferi nişte condiţii bune de cazare, de masă şi ai posibilitatea să oferi un program mai variat oaspeţilor tăi, şi festivalul are altă ţinută. Îmi amintesc cu mare plăcere de o ediţie din 1996, deosebit de frumoasă, pe care am desfăşurat-o în Piaţa Petru Rareş, şi care a avut un mare ecou în rândul publicului. Era o perioadă în care nu se prea ştiau multe lucruri despre jocul de artificii, vorbesc de România, primul joc de artificii l-am adus în Bistriţa noi, cu Nunta Zamfirei. Asta după ce noi am participat la un festival din Turcia şi am văzut o splendoare. De atunci încolo au mai fost câteva ediţii bune, frumoase şi plăcute pentru public dar, şi pentru noi ca şi organizatori. În schimb poate este mai uşor să vorbesc despre ediţii care au fost mai grele, fiindcă în 1998 – 1999 a fost un an extraordinar de greu, şi din punct de vedere al finanţării şi din punct de vedere a unei optici anormale pe care o aveau atunci conducătorii perioadei respective în judeţ. Eram aproape pe punctul de o opri ediţiile, dar totuşi am continuat, însă în acei ani au fost invitate doar două ţări. Am punctat mai mult diferite spectacole în diferite localităţi ale judeţului.

Gazeta de Bistriţa: Aş dori să facem o călătorie în timp, la începuturile acestui festival. Când v-a venit ideea de a organiza o asemenea manifestare?

Dorel Cosma: Ideea asta a venit mult timp înainte de 1989, eram director la Centrul Creaţiei Populare şi aveam multe legături cu prieteni din străinătate, atât cât se putea. Am făcut chiar o propunere prin 1987 – 1988. Răspunsul pe care l-am primit a fost cu trimitere directă că, dacă nu vreau să-mi pierd slujba să-mi văd de treabă. Ca urmare, am renunţat, dar am păstrat legătura cu toţi colegii mei din străinătate. Era clar că nu se putea face aşa ceva, singura manifestare de gen era pe litoral, unde se ţinea un festival cu câte un invitat în zona Balcanilor. Am participat acolo şi am aşteptat să vină vremuri mai bune. În1989 deja ne-am fixat această idee de a ne crea o asociaţie privată. În1990 ne-am constituit în Asociaţia folclorică „Balada”, independentă, fără nici o subordonare, şi a urmat prima ediţie de festival în 1991. Acum îmi amintesc cu plăcere, atunci a fost greu pentru că nimeni nu credea că la Bistriţa va demara un astfel de festival. Chiar mulţi vorbeau pe stradă că „cine ştie pe cine vopseşte şi-i aduce aici” – asta era o expresie pe care am şi notat-o în una din cărţile mele. Au răspuns atunci cinci ţări şi a demarat prima ediţie la Liceul „Liviu Rebreanu”, unde atunci eram director adjunct. Pe terenul de fotbal al liceului a avut loc deschiderea. Pentru fonduri am apelat la diferite forumuri. Am mai fost şi ajutat. Dar când a început festivalul, cu nişte prieteni, am avut o vacă şi o maşină un Opel Manta. Mi-am făcut calculul că având o vacă şi o maşină, dacă le vând pot să fac festivalul. Aşa a început Nunta Zamfirei, prima ediţie. Până la urmă nu am fost nevoit să-mi vând şi maşina, am fost ajutat parţial de autorităţi, fără implicarea forumurilor culturale vremii.

Gazeta de Bistriţa: Cine dintre personalităţile acestui judeţ s-a raliat ideii?

Dorel Cosma: Noi am început festivalul atunci într-o manieră în care era Asociaţia „Balada”, eram într-o relaţie frumoasă atunci cu coregraful Nelu Simionca, a fost Liceul „Liviu Rebreanu” ca şi gazdă cu actualul director Costică Rus, care era director şi atunci, era Fundaţia pentru Tineret cu Cristi Muntiu şi Sorin Hangan. S-a mai alăturat de la Bucureşti preşedintele de atunci al Federaţiei de folclor, Nistor Nicolae, care ne-a sprijinit la nivel naţional cu intervenţii la minister şi a făcut publicitatea necesară în Bucureşti, după care la nivel local am mai fost ajutat de Prefectură, de domnul Pop Gheorghe, care a ajutat mişcarea folclorică.

Gazeta de Bistriţa: Este cunoscut faptul că, la un moment dat Nunta Zamfirei nu a mai avut loc. Ce s-a întâmplat de fapt, există vreun vinovat principal?

Dorel Cosma: A fost o perioadă de pauză din 2001 până în 2007, când am anunţat că eu nu mă voi mai ocupa de festival şi nu-l vom mai face până când nu vor veni zile mai bune. Nu ştiam dacă vor veni sau nu. Am avut noi un mare deputat în Bistriţa, de care nici nu vreau să-mi amintesc şi nici nu-mi place să-i amintesc numele, pentru că îmi creează şi astăzi repulsie. El credea că fiind deputat era Dumnezeul judeţului, şi a intrat în festivalul Nunta Zamfirei cu crampoane, ori atunci când vrei să politizezi o astfel de manifestaţie este clar că se duce pe râpă. Mi-a fost ruşine de prietenii mei din Portugalia, din Spania, din Franţa, care veneau şi mă întrebau după ce urcau pe scenă ce se întâmplă aici, ce se întâmplă cu politicul acesta exagerat. A intrat pur şi simplu pe scenă şi nu făcea altceva decât propagandă politică. Atunci am spus: gata, am încheiat! Am avut foarte multe greutăţi şi foarte multe repercusiuni, după. În anul următor s-a încercat să se facă o ediţie de festival fără prezenţa mea, dar eu eram în Biroul Executiv al Uniunii Europene de Folclor şi, la prima întâlnire pe care am avut-o în Italia, am vorbit despre această atitudine anormală a politicului din România de atunci, de a încerca să domine tot ce înseamnă cultură şi să folosească în interese politice, artiştii – cu lozinci de partid instalate pe scenă, cu discursuri de partid. Repet: mi-a fost ruşine! Atunci autorităţile au fost mână în mână, până am reuşit să schimbăm în timp optica. Anul următor, s-a luat legătura cu ambasade, s-a dorit totuşi festivalul sub altă formă şi fără a fi eu prezent, dar toate ţările invitate au refuzat să vină, până când nu l-am reluat eu din nou. Nu vreau eu să mă laud că am făcut nu ştiu ce eforturi umane, dar cred că am un cuvânt de spus în folclorul european şi mondial – faptul că, într-un plen de peste 400-500 de oameni de cultură, am prezentat acest aspect şi am anunţat că eu nu mai fac în România o manifestare folclorică internaţională sau de alt gen în Cultură până când nu se ia bocancul de pe Cultură. Marinescu a fost principalul duşman al Festivalului Nunta Zamfirei, unul dintre cei mai mari inamici ai unei manifestări. Mă rog lui Dumnezeu să-i dea pensie uşoară.

Simona Moldovan