Doi năsăudeni au dat în judecată Primăria Năsăud! Cer în instanţă anularea unei autorizaţii pentru construirea unui imobil din vecinătate

Soţii Sabina şi Gavrilă Şot, cărora li se construieşte în vecinătatea locuinţei lor un bloc de locuinţe cu spaţii comerciale la parter, construcţie despre care spun că nu are la bază o autorizaţie de construire în bună regulă, au atacat în contencios actul respectiv eliberat de Primăria Năsăud. În întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, oficialii administraţiei locale năsăudene susţin că totul este în bună regulă, ba mai mult au ataşat un Plan Urbanistic Zonal care nu a fost aprobat de consilierii locali.

Serviciul de urbanism din cadrul Primăriei Năsăud funcţionează după ureche. În ultima perioadă, în oraşul supranumit „al academicienilor”, au răsărit câteva construcţii pentru care au fost eliberate autorizaţii pe lângă lege. Altele sunt parcă „aruncate” în bătaie de joc, dând un o senzaţie de sufocare de la prima vedere. Gazeta de Bistriţa a prezentat un serial cu privire la modul în care acţionează administraţia locală în frunte cu reprezentantul ei primarul, pe numele său Mircea Romocea, pe linie de urbanism şi amenajarea teritoriului în oraşul Năsăud. Sunt situaţii în care pur şi simplu ochii stau închişi. Ai celor din fruntea primăriei, evident.

Imobil nou pe str. Rahovei

Despre noua construcţiecare se ridică pe str. Rahovei din oraşul Năsăud, un imobil prevăzut cu spaţii comerciale la demisol şi parter, şi şase apartamente cu o cameră, dispuse pe două etaje (câte trei pe fiecare etaj), publicaţia noastră a mai scris în urmă cu circa două luni, însă vom face o scurtă recapitulare.

Deci, regimul de înălţime este D+P+2E. Toate bune şi frumoase până aici, însă modul în care au decurs lucrurile pentru autorizarea construirii acestui imobil frizează ilegalitatea, ca să nu mai discutăm de faptul că unul dintre vecini spune că locuinţa i-ar fi direct afectată din cauza lucrărilor de execuţie şi din această cauză nu şi-a dat acordul scris pentru realizarea construcţiei.

Locuinţa familiei Şot se află la circa 2 m de imobilul care urmează să se ridice. De fapt aceasta este distanţa care va rămâne între cele două imobile, mai precis 2,08 m. Familia Şot nu este deranjată de faptul că în imediata vecinătate va apărea o nouă construcţie, ci din cauză că locuinţa lor, fiind o construcţie foarte veche, nu va rezista în timpul lucrărilor de execuţie a noii clădiri.

Fiindcă nu au găsit înţelegerea necesară la Primăria Năsăud, soţii Şot au acţionat administraţia locală în judecată pentru a obţine anularea autorizaţiei de construcţie eliberată în favoarea vecinului lor, Leon Rus.

În cerea de chemare în judecată, soţii Şot arată că actele eliberate de Primăria Năsăud sunt ilegale. În primul rând, din punctul lor de vedere, certificatul de urbanism este unul nelegal întrucât „a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 350/2001modificată şi completată, dispoziţii potrivit cărora certificatul de urbanism va cuprinde regimul economic al imobilului, destinaţiile acestuia stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zonă, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei”.

„Se poate observa că acest certificat nu cuprinde prevederile urbanistice aplicabile zonei, nefiind indicat vreun act administrativ în baza căruia s-a stabilit acest regim. Pentru a complini lipsa prevederilor legale aplicabile zonei în care se află imobilul, a fost menţionată HCL nr. 59/30.08.2007, hotărâre prin care nu s-a aprobat planul urbanistic zonal, ci doar un PUD aferent documentaţiei privind edificarea altor imobile şi al cărui beneficiar este o altă persoană. În mod tendenţios şi rău voitor s-a menţionat  existenţa vreunui PUG aprobat prin hotărârea menţionată. Mai mult decât atât, în certificatul de urbanism nu a fost menţionat şi obţinerea acordului vecinilor, acord esenţial în obţinerea ulterioară a autorizaţiei”, se arată în cererea de chemare în judecată.

În acelaşi document, soţii Şot au făcut menţiuni şi cu privire la autorizaţia de construcţie pe care îl consideră un act nelegal, întrucât nu are la bază un studiu de oportunitate pe baza căruia să fie realizat planul urbanistic zonal, necesar având în vedere că prin noua construcţie se modifică substanţial categoria şi dimensiunile imobilelor din zonă, cu impact asupra propriei lor locuinţe, „care se va ruina urmare a neconsolidării acesteia de către beneficiarul autorizaţiei de construcţie”, şi în plus nu are nici măcar planul urbanistic de detaliu, „piese care constituie elemente impuse de Legea 350/2001”.

Reclamanţii mai evidenţiază un element extrem de important, şi anume faptul că atâta imobilul pe care îl deţin în proprietate, cât şi cel care se construieşte sunt situate în zona C a urbei. Or, Regulamentul de urbanism aprobat prin hotărâre de consiliu local în 2008 – HCL 90/2008 – , precum în orice alte regulamente de urbanism, se precizează că zona C este de fapt nucleul oraşului.

Într-un drept la replică remis redacţiei noastre de Primăria Năsăud, în urma publicării articolului intitulat „Doi năsăudeni sunt disperaţi că se vor trezi cu casa în cap”, se preciza că „Certificatul a fost eliberatcu respectarea întocmai a Planului Urbanistic General al oraşului Năsăud, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.90/30.09.2008, care prevede că în cazul terenurilor situate înUTR 1 (Unitatea Teritorială de Referinţă), sub zona C2, unde este situat terenul în cauză, POT-ul (Procentul de Ocupare al Terenului) este de max. 50% şi CUT-ul (Coeficientul de Utilizare al Terenului) este de 1,5 fapt consemnat în mod explicit în certificat, la regimul tehnic”.

Ce a arătat Gazeta

În replică, Gazeta de Bistriţa a citat din Regulamentul de urbanism, arătând că zonele din categoria C sunt practic zone centrale situate în interiorul zonei protecţie monumente istorice.

Iată şi prescripţiile care se aplică UTR 1 din Regulamentul de urbanism al oraşului Năsăud:

„Zona centrală se situează, în întregime, în interiorul limitelor de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural urbanistice, suprapunându-se peste nucleul istoric, cu zone a căror valoare este rezultată din calităţile arhitectural-urbanistice ale fondului construit aparţinând unor diferite etape dar conservând amprentele unei lungi evoluţii istorice.

Această zonă conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură din Năsăud (atât înscrise în lista monumentelor cât şi propuse a fi înscrise) şi este alcătuită din cele mai importante si mai reprezentative clădiri de cult, publice şi foste clădiri rezidenţiale de mare valoare istorică, arhitecturalăşi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni sau menţinându-şi integral sau parţial funcţia de locuit. Toate acestea sunt însoţite de clădiri cu valoare arhitecturală sau numai de acompaniere dar şi de unele clădiri parazitare.

Valoarea deosebită datorată pe de o parte, coerenţei unor zone din ţesutulurban (frontul compact de clădiri din sec. XIX-Piaţa Unirii) vizibilă atât de pe parcursurile interioare cât şi de pe înălţimile înconjurătoare, ca şi configuraţia spaţiilor şi volumelor singulare, necesită o protecţie specială deoarece reprezintă atractivitate pentru:

– turismul urban – sursă importantă de venituri pentru locuitori şi deci şi pentru bugetul local:

– investitorii importanţi – datorită prestigiului cultural conferit localităţii de existenţa unor valori arhitectural-urbanistice.

Potenţialul de dezvoltare a acestei zone în ceea ce priveşte diversificarea şi extinderea funcţiunilor prin reabilitare, reconstrucţie integrală sau parţială a unor insule şi prin conversie funcţională este cu totul deosebit, având şansa de a se înscrie astfel în zona centrală ca o entitate bine definităşi coerentă”.

În cadrul zonei C sunt incluse nu mai puţin de cinci subzone – C 1, C 2, C 3, C 4 şi C 5.

Strada Rahovei pe care urmează să fie construit imobilul cu demisol şi două etaje al lui Leon Rus este inclus în subzona C 2, despre care în Regulamentul de urbanism se precizează că este „subzonă centrală parte însemnatădin nucleul istoric, păstrând configuraţia ţesutului urban tradiţional , neomogenă stilistic, dar conţinând punctual clădiri monument istoric şi clădiri cu valoare ambientală mare, monumentale, în general retrase de la aliniament, dispuse izolat , formată din clădiri cu puţine niveluri (P; P+2)”.

În ceea ce priveşte condiţiile de utilizare, în acelaşi Regulament se precizează că pentru toate cele cinci subzone, deci şi pentru subzona C 2 „orice nouă intervenţieva fi necesar să se încadreze în prevederile unui Plan Urbanistic Zonal care să cuprindăîntreaga zona centrală protejată, fiind exclusă acordarea autorizaţiei de construire numai pe baza unor Planuri Urbanistice necorelate”, în timp ce înălţimea maximă se va stabili pentru subzona C 2 prin PUZ, dar şi că „autorizaţiile de construire pentru construirea de locuinţe colective se vor putea elibera numai după PUZ autorizat”, după cum este vorba în acest caz particular.

Mai mult decât atât, acelaşi regulament mai precizează că pentru subzonele „C 1+C2+C3 –sunt admise următoarele funcţiuni: (…) locuinţe colective numai pe parcelele ocupate în prezent de acestea, fără a se permite construcţii noi”. Ori, în acest caz pe parcela cu pricina nu a existat construcţie cu locuinţe colective, ci una individuală precum de altfel există pe toată strada Rahovei.

În plus, pe harta UTR 1 există o altă menţiune extrem de importantă care traduce prezenţa haşurării cu linii verticale: „INTERDICŢIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE PÂNĂ LA AUTORIZAREA PUZ – ÎNTREGA ZONĂ CENTRALĂ INTERZICÂNDU-SE AUTORIZĂRI PE BAZA UNOR PLANURI URBANISTICE LOCALE”.

Asta ca să nu mai vorbim de o altă afirmaţie bezmetică a Primăriei Năsăud, aceea că „zona în care se  propune a se realiza construcţia este o zonă mixtă, multifuncţională, în care se regăsesc atât spaţii comerciale (magazine, piaţa agroalimentară, restaurante, etc.), spaţii industriale – S.C. Ineul S.A., cât şi spaţii de locuit”. UTR 1 nu este considerată zonă mixtă, singurele de acest gen fiind cele prinse în UTR 6, 11 şi 12.

Primăria spune că totul e legal

În întâmpinarea depusă la dosar, în care evident se solicită respingerea acţiunii formulate de reclamanţi şi menţinerea ca legală a autorizaţiei de construcţie, Primăria Năsăud vine cu contraargumente, precizând că… totul este legal, iar în documentaţia de urbanism s-ar fi strecurat o …eroare. Potrivit primăriei, în locul respectivei hotărâri adoptată în 2007 de Consiliul Local care face referire la un PUD cu privire la o construcţie de pe str. Iulian Marţian, ar fi trebuit să stea scris numărul hotărârii adoptat în 2008 – nr. 59 – care face referire la Planul Urbanistic General.

„Certificatul de urbanism a fost eliberat cu respectarea Planului de urbanism General al oraşului Năsăud, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al oraşului Năsăud nr. 90/30.092008.

Faptul că, dintr-o eroare materială, a rămas în certificat sintagma «în temeiul reglementărilor Documentaţiei de urbanism faza PAT/PUG/PUZ/PUD, aprobată prin HCL nr. 59 din 30.08.2007» nu conduce la nulitatea certificatului de urbanism”, arată oficialii administraţiei locale năsăudene în întâmpinare.

Totodată, în acelaşi document se mai susţine că beneficiarul autorizaţiei de construire nu avea nevoie de acordul vecinilor.

„Acordul vecinilor se solicită doar în cazurile prevăzute de pct. 2.5.6 din Anexa nr. I la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, şi anume: «pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente în imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate».

În plus, mai susţine primăria, „pentru a înlătura orice suspiciune a reclamantei privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiei acesteia, beneficiarul autorizaţie, domnul Rus Leon a dorit să realizeze o expertiză tehnică pe cheltuiala sa, (…), însă reclamanta a refuzatorice tip de colaborare”.

Ori în acest punct susţinerile primăriei se cam bat cap în cap cu un răspuns dat în urma unei adrese depuse de soţii Şot în care aceştia atrăgeau atenţia că nu există nici expertiză tehnică pentru a vedea dacă locuinţa lor rezistă în momentul în care Rus Leon începe lucrările de construire a imobilului său din imediata vecinătate, la o distanţă de circa 2 m.

„Urmare a adresei dumneavoastră pe site-ul Primăriei Năsăud, înregistrată (…), ne-am deplasat la faţa locului şi în urma celor constatate vă comunicăm următoarele:

În data de 3.08.2015 s-a comunicat prin adresa 30036 domnului Rus Leon că are obligaţia de a efectua o expertiză tehnică de către un specialist atestat şi luarea măsurilor de consolidare sau protejare a imobilului”, este răspunsul dat soţilor Şot de primarul Mircea Romocea şi secretarul primăriei, George Pop.

În acest punct, nu putem să nu întrebăm:

Dacă soţii Şot au cerut în mod expres efectuarea unei expertize tehnice, cum puteau să refuze?

Dacă Rus Leon avea OBLIGAŢIA de a întocmi expertiza, de ce nu a făcut-o? Ce discuţii trebuia să poarte cu o persoană care cere întocmirea unei expertize tehnice?

 (Va urma)