Doi oameni de afaceri care sunt vizați în cadrul unei anchete a DNA cu privire la o mită primită de Victor Sandu, fostul șef ANAR, se judecă între ei în instanțele clujene pentru o poprire de jumătate de milion de lei. Este vorba despre patronul SC Industrial Construct Ardealul, Sorin Ciufudean, care l-a dat în judecată pe Mircea Nistreanu, patronul firmei Repcon. Ciufudean a obținut la Curtea de Apel Cluj o poprire pe bunurile lui Nistreanu în valoare de aproape 500.000 lei. Cele două firme sunt specializate în lucrări de amenajare hidrotehnică și au primit contracte de milioane care acum sunt investigate de procurorii DNA.

La sfârșitul lunii trecute, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință prin care pe a fost pus sechestru pe conturile omului de afaceri Mircea Nistreanu, patronul firmei Repcon.

Cererea de instituire a sechestrului a venit din partea firmei Industrial Construct Ardeal care a solicitat instituirea sechestrului pentru suma de 788.500 lei. Însă, instanța a aprobat sechestrul doar pentru suma de 538.500 lei.

Acest proces vine ca urmare a unui contract neonorat încheiat între cele două societăți.

Este vorba despre contractul de împrumut cu nr. 1/28.12.2017, de pe urma căruia patronul Repcon trebuia să vireze în conturile SC Construct Industrial Ardeal suma de 788.500 lei.

În replică, Mircea Nistreanu a făcut o plângere penală o plângere penală în care a reclamat faptul că respectivul contract este fals și că el nu a primit niciodată acești bani. În cadrul cercetării penale a fost realizată o expertiză grafoscopică prin care s-a determinat faptul că semnătura care apare pe contractul de împrumut nr. 1/28.12.2017 nu ar aparține lui Nistreanu. Însă, o a doua expertiză realizată de INEC București a consemnat că, de fapt, semnătura de pe contract îi aparține patronului Repcon.

”Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 72/14.07.2020, INEC București a stabilit în cadrul dosarului penal, faptul că – „semnătura aplicată la rubrica „ÎMPRUMUTAT” pe documentul litigios respectiv pe actul intitulat „CONTRACT DE ÎMPRUMUT” nr. 1 din 28.12.2017, a fost executată de titular, respectiv de numitul Nistreanu Mircea”.

Ținând cont de acest aspect, Sorin Ciufudean, patronul Construct Industrial Ardeal crede că Nistreanu încearcă să tragă de timp pentru a putea să diminueze patrimoniul firmei.

Acuzații de fraudă

Potrivit dosarului, contractul este încheiat la data de 28.12.2017, însă chiar din preambulul acestui contract se observă faptul că, pretinsul contract se încheie în baza AGA nr. 1 din 11.01.2018. Nistreanu spune că ordinelor de plată depuse ca dovadă de Industrial Construct Ardeal, pentru a proba existența relației comerciale, reprezintă plăți efectuate în baza antecontractului de vânzare-cumpărare acțiuni și nicidecum în baza vreunui împrumut.

De altfel, Mircea Nistreanu a fost executat de Industrial Construct Ardeal pentru sumele achitate cu titlu de avans acțiuni. În cursul lunii mai 2020, a achitat suma de 2.088.053,08 lei.

Mai mult, Nistreanu îi acuză pe cei de la Industrial Construct Ardeal de fraudă.

”Frauda a creditoarei este evidentă, în sensul că prin contractul de împrumut, aceasta își acoperă inclusiv datoria de 15.000.000 euro pe care o înregistrează față de debitor în baza antecontractului de vânzare. Aceasta „fabrică” în decembrie 2017 un contract de împrumut pentru o sumă de 800.000 lei, prin care stabilește în sarcina debitorului clauza sancționatoare de nerestituire, în cuantum de 15.000.000 euro, pentru a se exonera de la obligația de plată a acțiunilor. Această clauză este stabilită în contextul în care reclamanta mai inserează în cuprinsul contractului daune-interese reprezentând dublul sumei împrumutate plus penalități în cuantum de 1 % pe zi de întârziere”, arată avocații lui Nistreanu.

Însă, judecătorii au decis că respectivul contract de împrumut este real și că Nistreanu trebuie să îi plătească lui Ciufudean banii. ”Tribunalul apreciază că, contractul de împrumut coroborat cu viramentele bancare și corespondența dintre părți anterior menționată, îndeplinesc exigențele ipotezei normei instituită prin art. 953 Cod proc. civilă, ce reglementează condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se putea dispune instituirea măsurilor asiguratorii, în sensul existenței unui act scris  constatator al creanței, din care rezultă elementele raportului juridic încheiat între părți, în special existența datoriei și obligația debitorului de a plăti o anumită sumă de bani, obligația fiind exigibilă la data de 2.04.2018. Tribunalul va dispune înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului Mircea Nistreanu, până la concurența sumei de 538.500 lei ( doar această sumă făcând obiectul viramentelor bancare cu titlu de împrumut) ; va dispune înființarea popririi asiguratorie asupra tuturor conturilor bancare ale debitorului Nistreanu Mircea, până la concurența sumei de 538.500 lei”, se arată în motivarea instanței.

Oameni de afaceri ”cablați” în slujba DNA

În vară,  procurorii DNA i-au trimis în judecată pe fostul șef al ANAR, Victor Sandu, și pe patronii firmei Industrial Construct Ardeal SRL din Bistrița.

În perioada 2018 – 2019, firma patronată și administrată de Valeria Bondrea și Sorin Emanoil Ciufudean a câștigat licitații pentru lucrări tehnice la cursurile râurilor în valoare de peste 27 milioane de lei, fără TVA.

Potrivit informațiilor judiciare, în dosarul de trimitere în judecată a fostului șef ANAR, Victor Sandu, sunt audiați, în calitate de martori, Laura Nistreanu, fiica patronului companiei Repcon din Oradea, Mircea Nistreanu, și Dorinel Edu, om de afaceri din Oradea implicat în dosarul fostului ministru al Mediului, Laszlo Borbely.

O altă persoană din acest dosar este Valeria Bondrea, partenera de afaceri al lui Ciufudean.

Informațiile judiciare mai arată că Sorin Emanoil Ciufudean a fost folosit de procurorii DNA pentru a strânge mai multe informații în cadrul investigației care vizează contractele și lucrările pentru refacerea albiilor râurilor afectate de inundații. Sursele arată că el a purtat pentru o bună perioadă de timp aparatură de înregistrare în timp ce încerca să îi convingă pe alți patroni de firme, care lucrează în domeniul amenajărilor hidrotehnice, să eludeze o serie de norme tehnice și de procedură în atribuirea și derularea contractelor.

În ”suveica” dosarelor formate în jurul acestei anchete a fost prins și fostul viceprimar al Sibiului, Gheorghe Tuluc. Însă el s-ar putea să scape mult mai ușor pentru că a semnat un acord de recunoaștere a faptelor. Primul termen al acestui dosar va fi la mijlocul acestei luni.

Tuluc a fost consultant și apoi consilier superior la Serviciul Finanțări Investiții din Ministerul Mediului și Pădurilor, și este acuzat de trei infracțiuni de luare de mită în formă continuată, în valoare de aproape 1,3 milioane de lei.

Alături de el au mai fost trimise în judecată două persoane, rude cu el, prin conturile cărora au fost trecuți banii pentru falsa consultanță sub care își ascundea Tuluc șpaga, pentru complicitate la luare de mită în formă continuată.

Toți trei au semnat cu procurorii un acord de recunoaștere a infracțiunii în urma căruia urmează să fie condamnați cu suspendare condiționată.

Fond de 200 de milioane pentru corupția din ANAR

În primăvara anului trecut, guvernul a înființat un fond în valoare totală de 194.606.000 lei pentru remedierea pagubelor provocate de inundații. Bani sunt destinați pentru ”realizarea în regim de urgență a unor lucrări de investiții de prevenire și înlăturare a efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada februarie-mai 2019 pe cursurile de apă din județele Argeș, Bihor, Bistrița -Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Vaslui, Vrancea”.

Problema investigată de procurori constă în faptul că lucrările respective nu sunt de extremă urgență, așa cum prevede hotărârea de guvern, ci de investiții. Iar pentru acest gen de contracte ar fi trebuit să se organizeze licitații publice.

Astfel, toate aceste contracte, estimate la aproape 200 de milioane de lei, au fost acordate fără vreo licitație în baza ”prerogativelor” de extremă urgență.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here