Pe holurile puterii se vorbește despre cei mai „norocoși” dintre noi: politicienii care, susținuți de persoane mai înțelepte decât ei, au descoperit secretul pentru a obține beneficii financiare și simbolice adiționale – un doctorat. Gazeta de Bistrița a decis să dezvăluie beneficiile pe care le au aceștia, indiferent dacă și-au obținut doctoratele pe merit sau nu.
În contextul în care ne aflăm, în care un doctorat poate aduce un spor la salariu, mulți politicieni s-au îndreptat către acest deziderat. După obținerea acestui titlu, cei în cauză primesc nu doar o creștere a salariului, ci și respectul și „venerarea” colegilor, la fel ca împărații romani. Evident, până la proba contrarie, când se află că doctoratul este plagiat.
Gazeta de Bistrița a dorit să afle cine dintre cei care lucrează la Primăria Bistrița beneficiază de astfel de bonusuri. Oficialii ne-au comunicat că, în cadrul instituției, există trei angajați care întrunesc condițiile pentru a beneficia de sporul aferent titlului științific de doctor.
Curioși să aflăm cine sunt aceste persoane și cât de meritat este „norocul” lor, i-am rugat pe reprezentanții Primăriei Bistrița să ne dezvăluie numele acestora.
Din nefericire, în loc să-și mențină transparența și să ofere informații publice, primăria a preferat să ne trimită „la plimbare”, indicând doar acest site unde se pot găsi salariile angajaților, dar fără nume. Acest lucru ne face să ne întrebăm: care este adevăratul motiv din spatele evazivității autorităților? E posibil ca unele dintre titlurile de doctor obținute să nu fie pe deplin justificate?
Doctorate, parai și plagiat
Persoanele care dețin un titlu științific de doctor și lucrează în domeniul aferent temei lucrării au dreptul la o indemnizație lunară, echivalentă cu 50% din salariul minim brut pe țară. Suma corespunzătoare acestui spor nu este luată în considerare la calcularea limitelor pentru sporuri, prime, premii, compensații și alte indemnizații.
Totodată, doar angajații care își desfășoară activitatea în domeniul în care au obținut titlul de doctor și care au în fișa postului obligații ce pot fi verificate lunar, care reflectă valorificarea suplimentară a activității lor, vor fi eligibili pentru a primi indemnizația.
Directiva stipulează că liderii tuturor autorităților și instituțiilor publice vor avea datoria de a modifica fișele de post în urma unei analize riguroase a atribuțiilor din fișa postului în concordanță cu domeniul în care titlul de doctorat este deținut.
Această indemnizație face parte din categoria drepturilor salariale suplimentare, motivul acordării acestei indemnizații fiind încurajarea personalului plătit din fonduri publice să participe activ în viața științifică, să-și îmbunătățească cunoștințele într-un anumit domeniu și să-și îmbunătățească performanțele profesionale la locul de muncă (Decizia Curții Constituționale nr.695/2019).
Ioan Turc, primarul Bistriței, doctor fără CV
Trebuie să vorbim despre „prim om în municipiu”, Ioan Turc, care, se pare că a intrat în elita celor care au doctorate. Mai exact, politicianul s-a înscris la doctorat în 2007 și l-a susținut 4 ani mai târziu, în 2011. Lucrarea sa, „Modernizarea țării în doctrina liberalismului românesc”, a fost coordonată de prof. univ. dr. Liviu-Petru Zăpârțan.
Un lucru interesant despre edil este faptul că este „în război” cu CV-ul, document care nu este disponibil nicăieri. În comparație cu Emil Boc, care și-a postat CV-ul și este transparent, Ioan Turc încă nu se sfiește să posteze despre viața lui și activitatea sa profesională.
Iritat de insistențe, Turc a decis să dezvăluie câteva diplome care atestă calificările sale, dar într-un mod neclar și parțial, fără a se indica data obținerii acestora.
Candidatul PNL pare să creadă că prezentarea unor fotografii ale certificatelor de licență, doctorat și alte studii fac CV-ul inutil. Totuși, întrebările despre experiența sa de învățământ și carieră rămân în suspensie: unde a studiat și în ce ani, care este parcursul său profesional și cum a obținut doctoratul?
Strategul lui Ioan Turc, care se pare că s-a opus inițial publicării CV-ului, a apelat la tactici de diversiune, prezentând doar dovezi ale studiilor superioare ale candidatului, lăsând în umbra detaliile despre cum și când a obținut aceste diplome. Manevra lui Turc stârnește întrebări: de ce nu a afișat CV-ul de la bun început? Care este motivul pentru care a ales să prezinte diplomele abia acum? Ce ascunde în plus față de diplomele de licență și doctorat?
Să nu uităm că Ioan Turc a publicat diplomele cu doar câteva zile înainte de alegeri.
Din 1990 până în prezent, am avut 24 de miniștri ai Educației, printre care șapte au fost suspectați de practici de plagiat. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor acestora nu au fost supuse vreodată unui control riguros din partea specialiștilor în integritate academică. Aceasta se întâmplă chiar și atunci când profesori străini sau investigațiile jurnalistice realizate de Emilia Șercan de la PressOne evidențiau în mod detaliat cele susținute a fi acte de furt intelectual.
În anul 2018, jurnalista Emilia Șercan a fost prezentă la o ședință publică la Colegiul Național de Afaceri Interne (CNAI) al Academiei de Poliție. În cadrul acestei ședințe, Liviu Pop, care a îndeplinit funcția de ministru al Educației din mai până în iulie 2012, și-a expus teza de doctorat.
Jurnalista a afirmat în cadrul interacțiunii cu comisia că teza lui Pop conținea elemente de plagiat. În urma deliberărilor, comisia i-a respins lui Pop titlul de doctor, argumentând astfel: „Amânam ședința de azi până în momentul în care candidatul la titlul de doctor, alături de coordonatorul său, va decide să parcurgă etapele necesare pentru susținerea tezei de doctorat”.
