SIF Transilvania este zguduită puternic din interior de scandalul dintre şeful Societăţii, Mihai Fercală, şi cel mai mare acţionar din cadrul acestui SIF, Constantin Frăţilă. Disputa dintre cei doi, în care Frăţilă îi contestă autoritatea lui Fercală a ajuns în instanţă. Șeful SIF Transilvania se remarcă prin faptul că este cel mai longeviv preşedinte de SIF, reuşind performanţa de a se afla în fruntea SIF 3 Transilvania de 22 de ani. Din salariul de șef al SIF Transilvania, Fercală a câștigat anul trecut 634.494 de euro.
Scandalul din cadrul SIF Transilvania este fără precedent deoarece este atipic ca şeful unei societăţi de investiţii financiare să îl dea afară din Consiliul de Administraţie al societăţii pe principalul acţionar.
După acuzaţii grave făcute între taberele lui Frăţilă şi Fercală, SIF Transilvania a deschis un proces pentru anularea vânzării a 18% din SCUT de la COMCM. Specialiştii din domeniul burselor consideră această acţiune ca un atac la adresa lui Frăţilă La rândul său, Maria Alexandra Fraţilă, administrator al COMCM, a cerut Tribunalului Braşov să constate nulitatea absolută a hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SIF3 Transilvania, din 11 august, prin care tatăl său, Constantin Frăţilă, a fost revocat din funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere SIF3. De asemenea, Maria Alexandra Frăţilă mai doreşte ca instanţa sa anuleze decizia acţionarilor SIF3, care au respins pornirea acţiunii în răspundere împotriva lui Mihai Fercală. Conform bursa.ro, Frăţilă a deschis două fronturi în lupta cu Fercală: şi Gabriela Alexe, preşedintele COMCM, s-a adresat instanţei. Ea doreşte anularea unei hotărâri a AGA SIF3, de la sfârşitul lunii aprilie, care a vizat alegerea a doi membri în Consiliul de Supraveghere al SIF3, în locul lui Petru Mihalcea şi Crinel Valer Andănuţ.
În aşteptare la uşa ASF
În acelaşi timp, pe lista de așteptare a Autorității de Supraveghere Financiară se află o cerere semnată de Frățilă prin care se solicită și se argumentează instaurarea unei noi reguli care să îi supună pe cei care lucrează în cadrul SIF-urilor. Se cere ca persoanele sancționate de ASF pentru nereguli să nu mai poată fi angajate în cadrul societăților de investiții. De fapt, Frățilă urmărește ca în urma informațiilor pe care le furnizează să atragă sancționarea lui Fercală, iar acestuia să îi fie suspendat dreptul de a mai fi angajat la SIF Transilvania.
Motivaţia pornirii acţiunii în răspundere împotriva lui Mihai Fercală, în opinia grupului de acţionari care au cerut convocarea, este nerespectarea formularului de procură specială şi nepublicarea listei celor 63 de acţionari care au solicitat revocarea lui Constantin Frăţilă din Consiliul de Supraveghere în cadrul A.G.O.A. din 11/12.08.2014, potrivit convocatorului transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Cât câştigă un şef de SIF
Sătul de conducerea și de salariile șefului, unul dintre acționarii minoritari din cadrul SIF Transilvania, Constantin Frățilă, dorește să pună capăt ”domniei” Fercală.
El a solicitat pornirea acţiunii în răspundere împotriva lui Mihai Fercală, printre acestea numărându-se utilizarea de procuri speciale la AGA din aprilie, cu nerespectarea cadrului legal, aspect sancţionat de ASF prin amenzi pentru membrii Directoratului. Frățilă mai arată și cum șeful SIF Transilvania ”vântură” fondurile în interiorul societății de investiții. „Având în vedere obiectul de activitate al SIF Transilvania, activitatea principală din care societatea trebuie să obţină şi să raporteze profit este activitatea de investiţii financiare. Cu toate acestea, societatea a obţinut, în mare parte, profit din vânzarea acţiunilor primite la înfiinţare, moştenite la constituirea societăţii şi nicidecum din activitatea de bază. Astfel, conducerea SIF Transilvania nu a făcut decât să vândă din zestrea primită de la statul român şi să se laude cu profit. Raportarea, în anul 2013, a unui profit inferior profitului obţinut din vânzarea acţiunilor dobândite la înfiinţare, demonstrează că din activitatea de bază (de investiţii şi plasamente financiare şi din dividendele primite de la societăţile din portofoliu) societatea nu a reuşit nici măcar să obţină cheltuielile de întreţinere, funcţionare, salariile şi alte costuri necesare desfăşurării activităţii. Cu toate acestea cheltuielile cu personalul înregistrate de societate în anul 2013, este unul foarte mare, de peste 20.000.000 lei, nejustificat, raportat la rezultatele obţinute.
Costurile salariale ale preşedintelui directoratului, numai pentru activităţi desfăşurate în cadrul SIF Transilvania, este de peste 200.000 lei/lunar, ceea ce este inacceptabil în condiţiile în care societatea nu produce din activitatea de bază. La aceste venituri lunare se adaugă şi indemnizaţiile primite din participarea în diferite Consilii de Administraţie în cadrul societăţilor din portofoliu”, explică Frățilă.
Fercală – cel mai longeviv şef de SIF
În România există cinci societăți mari de investiții financiare (SIF), printre acestea numărându-se SIF Transilvania. De ani buni, societatea este condusă de ”matusalemicul” Mihai Fercală care după ultima reînnoire a mandatului de șef și-a tras un salariu de boier: 200.000 de lei/lună. De altfel, el se remarcă prin faptul că este cel mai longeviv preşedinte de SIF, reuşind performanţa de a se afla în fruntea SIF 3 Transilvania de 22 de ani. spre exemplu, doar din salariul de șef al SIF Transilvania, Fercală a câștigat anul trecut 634.494 de euro, bani de buzunar.
Cum au apărut SIF-urile
În 1991, o cotă de 30% din acţiunile întreprinderilor la care era acţionar statul a fost împărţită între cinci fonduri de proprietate, deţinute de stat, denumite FPP-uri (Fonduri ale Proprietăţii private). În cadrul Programului de Privatizare în Masă, toţi românii cu vârsta peste 18 ani au primit cupoane de privatizare, devenind acţionari la FPP-uri, care ulterior s-au transformat în societăţi de investiţii financiare, acţiunile lor fiind tranzacţionate, din 1999, la Bursa de Valori Bucureşti.
