Este o chestiune de timp și de agendă până când o idee mai veche a unor foști și actuali șefi ai DIICOT va fi pusă în practică. Această instituţie își va crea o structură de poliție judiciară proprie, prin integrarea structurilor de luptă împotriva crimei organizate, dar și o parte a celor de la Operațiuni Speciale din Poliția Română.
Măsura constituie și una din prioritățile actualului ministru al Afacerilor Interne, ”tehnocratul” din Guvernul Cioloș, chestor principal de poliție Petre Tobă. În toate proiectele de management ale șefilor DIICOT, la capitolul ”puncte slabe” ale activității instituției, era trecută constatarea, ”lipsa unei structuri de poliție judiciară proprie”. Visul se pare că este pe cale de a se împlini, DIICOT va îngloba în organigrama proprie, ca un serviciu independent și distinct, Direcția de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) împreună cu toate structurile din teritoriu, brigăzile și serviciile de combatere a crimei organizate din județe, dar și o parte a Direcției de Operațiuni Speciale.
Bica a vrut poliţie judiciară proprie
Încă din postura de candidat la șefia DIICOT, în proiectul de management prezentat CSM, Alina Bica a subliniat în mod imperios necesitatea creării unei structuri proprii de poliție judiciară care să lucreze în tandem cu procurorii pentru creșterea eficienței activității specifice. Este evident faptul că un polițist judiciarist, specializat în activități de anchetare a infracțiunilor comise de grupurile criminale organizate nu se face de azi pe mâine. Un lucrător de poliție devine profesionist în această meserie după o experiență de circa 5-7 ani. Iar DIICOT, evident, nu poate face minuni ca să apară o structură de poliție judiciară proprie. Pe cale de consecință, soluția cea mai la îndemână pentru crearea unei poliții judiciare proprii a DIICOT este transferarea celor de la Crimă Organizată, dar și o parte a celor de la Direcția de Operațiuni Speciale, structuri de elită a Poliției Române.
Se întocmesc listele
Zvonurile devenite între timp certitudine privind integrarea celor de la Crimă Organizată, dar și de la Operațiuni Speciale în viitoarea structură de poliție judiciară proprie a DIICOT au creat o agitație, atât la Bistrița, în cadrul Serviciului de Combatere al Crimei Organizate, dar și la Cluj, în cadrul BCCO. Au început deja să se întocmească diferite liste, unele mai lungi, altele mai scurte, cu ofițerii de poliție judiciară care vor fi transferați la DIICOT. Concurența este extrem de mare, având în vedere nivelurile de salarizare net superioare în cadrul viitoare structuri DIICOT.
Accederea în aceste structuri se face de cele mai multe ori în urma unei selecții riguroase, activitatea presupunând riscuri și privațiuni față de celelalte activități specifice muncii de poliție. Lucrurile se pare că sunt destul de avansate, listele respective se fac și cu știrea celor de la DIICOT, concurența se pare că este destul de mare, deoarece Parchetul anti-mafia dorește să ia numai crema. OK-ul asupra acestor liste în final va fi dat și de structurile de informații locale, ”doi și un sfert” și SRI. Va fi evident faptul că cei cu anumite probleme de integritate sau siguranță națională vor fi eliminați de pe aceste liste.
Motive
Măsura de creare a unei structuri proprii de poliție judiciară în cadrul DIICOT se impune și din cauza faptului că nu cu mult timp în urmă s-a decis trecerea cazurilor de evaziune fiscală din jurisdicţia DNA în cea a DIICOT şi asimilarea lor cu fapte de crimă organizată. În fapt, conducerea DNA solicitase încă din 2012, CSM, modificarea OUG 43/2002, în sensul eliminării competenţei de efectuare a urmăririi penale în cazul infracţiunilor de înşelăciune, de evaziune fiscală şi a celor prevăzute în Codul Vamal al României. La vremea respectivă, inclusiv premierul Ponta afirma că DIICOT ar trebui să se concentreze mai mult pe evaziune fiscală, reţelele de evaziune fiscală trebuind privite ca şi un act de crimă organizată: „Vom lucra cu cei de la Parchet, de la DIICOT, să băgăm reţelele de evaziune fiscală în crima organizată şi să aibă, aşa cum DNA are specializare pe corupţie, DIICOT să se concentreze foarte mult nu doar pe crima organizată, ci pe evaziune fiscală, ca un act de crimă organizată”.
În realitate și în prezent structurile de combatere a crimei organizate își desfășoară activitatea independent de organele de poliție, orice anchetă se face sub supravegherea procurorului DIICOT. Departamentul de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliției Române are în componență o structură centrală și 15 brigăzi, cu sediile dispuse în localitățile unde funcționează Curțile de Apel, dar și 27 servicii județene. Aceste structuri nu sunt subordonate Inspectoratelor Judeţene de Poliție Unitățile de poliție asigură doar suportul logistic, spații de birouri, autoturisme, carburanți și salariile personalului. Serviciile de combatere a crimei organizate de la județe se subordonează profesional, resursa umană, pregătirea profesională, brigăzilor, iar acestea direcției centrale, care la rândul ei se subordonează șefului Poliției Române.
Din punct de vedere al activității specifice, ofițerii de poliție judiciară de la crimă organizată acționează în baza delegări primite de la procurorul DIICOT, o așa numită ordonanță de delegare. Pentru DIICOT soluția ideală este ca în fiecare caz în parte să fie creată o echipă de ofițeri de poliție judiciară care să efectueze activitățile de urmărire penală, punctual, cu termeni preciși de finalizare. Practic, această fuziune va consfinți o stare de fapt și era logic ca acest lucru să se întâmple odată. Și în prezent schema organizatorică a serviciilor și brigăzilor de crimă organizată, atribuțiile, sunt calate pe schema DIICOT.
Instituția antimafia are în organică 6 servicii operative, fiecare cu mai multe birouri și compartimente la nivel central, 15 servicii teritoriale, precum și 26 de birouri teritoriale care funcționează pe lângă parchetele de pe lângă Curțile de Apel, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele județene.
În proiectul de management al noului procuror șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, la capitolul ”puncte câștigate”, se subliniază faptul că în viitor va exista posibilitatea alcătuirii unor echipe mixte, procuror DIICOT, ofițer de poliție judiciară și atenție, ofițer de informații, după originea informației care sta la baza demarării unei anchete penale, ”doi și un sfert” sau SRI, pentru investigarea în timp real a infracțiunilor date în competența DIICOT. La momentul preluării șefiei, într-o declarație privind ”punctele nesatisfăcătoare” găsite la DIICOT, Horodniceanu, menționa expres ”inexistența unei poliții judiciare efective a DIICOT” și crearea acesteia, fapt care ar determina scoaterea ofițerilor de la Crimă Organizată de sub dubla comandă. Pe linie de anchetă la DIICOT, dar în același timp și a IGPR. La ora actuală notarea de serviciu anuală a unui lucrător de la Crimă Organizată este obligatoriu însoțită și de o caracterizare de la DIICOT.
În prezent DIICOT din punctul de vedere al atribuțiilor specifice are în schemă 5 servicii operative. Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate, cu trei birouri, traficul de persoane și migranți, care desfășoară activităţi investigative, de urmărire penală şi monitorizare a traficului de migranţi, persoane, organe, ţesuturi şi/sau celule de origine umană, combaterea infracțiunilor de fals de monedă, alte valori și contrafaceri și combaterea infracțiunilor de violență, de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri, cu două birouri, traficul intern de droguri, preucursori și culturi și traficul transfrontalier de droguri, de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare, cu două birouri, combaterea criminalității economico-financiare și spălării banilor și combaterii infracțiunilor vamale și a celor contra pieței de capital, de prevenire și combatere a criminalității informatice, cu două birouri, combaterea infracțiunilor informatice și a infracțiunilor cu cărți de credit și alte mijloace de plată electronice și ultimul în această ordine, cel de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului, cu un birou de combatere a infracțiunilor contra siguranței statului.
Mai există serviciul de sinteză-cooperare operativă care asigură exercitarea unui management operaţional de calitate şi controlul eficient al situaţiei operative, pe baza de date reale, analize obiective şi pertinente, asigură de asemenea coordonarea, sprijinul şi controlul activităţilor de cooperare internaţională, afaceri europene şi programe, la nivelul structurilor proprii. Unităţile de profil sunt sprijinite de Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor şi 4 laboratoare teritoriale, din care unul în Cluj, care efectuează în mod operativ, analize fizico-chimice ale substanţelor stupefiante, psihotrope, ori ale altor substanţe confiscate.
