Limitarea plăților cash îngrădește și încalcă drepturi fundamentale cetățenești, este de părere deputatul liberal Diana Morar.
Potrivit acesteia, măsura nedezbătută public și nici cu partenerii de guvernare, ci doar impusă de premierul Ciolacu, este in contradicție cu politicile publice europene de protejare a numerarului susținute de Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană prin recomandările valabile încă din 2010.
„Mai mult, Elveția a lansat o consultare pentru protejarea numerarului prin Constituției. Acestea sunt tendințele pe care Ciolacu nu doar că le ignoră, ci chiar le sfidează cu o astfel de măsură.
Dorința de reformă și de combatere a evaziunii nu trebuie să se materializeze prin măsuri abuzive, care să limiteze dreptul oamenilor de a alege cum fac plățile din banii ce îi câștigă muncind. Asta nu înseamnă că nu putem continua să încurajăm plățile cu cardul sau cele online, ci din contră. Sunt metode de încurajare a plăților cu cardul aplicate cu succes de țări dezvoltate și pe care le putem adapta. În niciun caz nu poate fi o soluție să îi pedepsim pe toți românii cinstiți doar pentru că o persoană, fie ea și premier, îi suspectează pe toți ca fiind lipsiți de onestitate”, a notat aleasa bistrițeancă pe pagina sa de Facebook.
Diana Morar mai subliniază că, drepturile constituționale garantează oricărui cetățean român să dispună de banii săi munciți in funcție de alegerea proprie, atât fizic (numerar), cât și digital (card).
„Astfel, in fluxul economic local, micii contribuabili reușesc să asigure funcționarea afacerilor bazat pe plățile zilnice efectuate in numerar. Se pare ca Ciolacu a uitat grijile zilnice ce le avea când deținea mica lui afacere cu covrigi la Buzău, tot la fel cum nu cunoaște că nu toți românii trăiesc la oraș, iar la țară, avem zone întregi unde nu există semnal la telefon sau la internet ca să poți face plăți online.
Toate acestea in timp ce este evident că nu s-a gândit la o contramăsură de limitare a creșterii comisioanelor percepute de bănci care deja speculează noua măsură in vigoare, băgând mâna adânc in buzunarele românilor nevoiți de dorința sa izvorâtă din adâncul ființei proprii conform zicalei: “Tot hoțul de furat se teme!”. Nu susțin o astfel de măsură!”, a mai notat Diana Morar.
Motto:
„Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră” / „Revoluţia a fost o iluzie, ruşinea pe care o trăim acum. Moştenitorii comuniştilor au pus mâna pe putere, au furat toţi banii”
(Victor Rebengiuc , între teatru și Marcel Ciolacu)
Incă o dovadă că premierul Ciolacu este un mediocru stăpânit de obsesia haiduciei, să iei de la bogati si să dai la săraci.
Mai întâi guvernul ar trebui să-si facă ordine in propria ogradă prin măsuri de reducere a reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc minimum 5000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe de la 40 la cel mult 12 ( Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Si asta nu e totul. Legislaţia în vigoare permite primarilor în limita numărului maxim de posturi aprobate şi în funcţie de tipul unităţii administrativ-teritoriale să apeleze la maxim cinci consilieri personali. Astfel, primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa maximum trei consilieri personali la oraşe şi municipii şi maximum cinci persoane la municipii reşedinţă de judeţ. Consilierii personali sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către primar şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului. Atribuţiile consilierilor personali se stabilesc prin dispoziţie a primarului, acestia sunt oameni buni la toate, fiind o veritabilă interfaţă a primarului în relaţia cu publicul şi cu instituţiile mass-media.
Cel de-al doilea personaj este city managerul, cunoscut în legislaţie şi sub numele de administrator public. Legea Administraţiei Publice Local numărul 215/2001, prevede că, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se face de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se realizează pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. De asemenea, primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Atât timp cât într-o primărie există functia de viceprimar care poate prelua o parte din atributiile primarului, precum şi un consiliu local din consilieri aleşi, numirea consilierilor personali şi a city managerilor reprezintă o risipă bugetară care nu se justifică.
Pe de alta parte, guvernul condus de Ciolacu în loc să promoveze in economia reală programe de dezvoltare durabilă generatoare de prosperitate, continuă cu măsuri de caritate destinate consumului, prin atribuirea de pomeni care mai degrabă contribuie accentuarea inflatiei si la scăderea puterii de cumpărare.