Eternul directorul SPP, Lucian Pahonţu şi adjunctul său Daniel Ion Bălaşa, au adunat, graţie funcţiilor pe care le ocupă în structuri, averi impresionante. Pahonţu, deşi trecut recent în rezervă, a rămas pe poziţii în SPP, serviciu pe care îl conduce de 20 de ani.
Lucian Pahonţu – Director
Eternul Lucian Pahonţu ocupă funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) de 20 de ani, mai exact din 2005. SPP este instituția responsabilă cu protecția demnitarilor români și a altor oficiali, dar și cu securitatea unor obiective de importanță națională. Pahonțu a avut o carieră îndelungată în structurile de securitate ale statului și a fost numit la conducerea SPP de către președintele Traian Băsescu.
Pahonţu deţine, împreună cu soţia sa Pahonţu Elena Mihalea patru terenuri, dintre care trei se află în localitatea Lereşti din Judeţul Argeş, iar ultimul în Bucureşti. Două dintre terenurile din Lereşti, cu o suprafaţă de 6000 m2 şi 1,2 ha au fost dobândite în anul 1992, iar cel de-al treila a fost moştenit la o distanţă semnificativă, în anul 2022. Terenul din Bucureşti are o suprafată de 200 m2 şi a fost cumpărat în anul 2000. Cele două case se află una în Bucureşti, dobândită în anul 2000 şi una, deloc suprinzător, în localitatea Lereşti. Casele au suprafeţe de 186 m2 şi, respectiv, 128.50 m2.
Pahonţu a încasat de la SPP un venit anul de 353510 lei în timp ce soţia sa, prodecan la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila a încasat un venit de 193176 lei. De asemenea, Lucian Pahonțu, a înregistrat o indemnizație de delegare în valoare de 22.312,29 RON.
Soția sa, Elena Mihaela Pahonțu, care activează şi în cadrul UEFISCDI a obținut un venit din cercetare în valoare de 286 RON. Aceasta este membru al comisiei de abilitare la Universitatea din Oradea, de unde a obţinut suma de 1.112 RON.
În 2024, Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea sa de militar, însă a rămas pe baricade la conducerea SPP, din postura de civil. La acea vreme, SPP a transmis un comunicat în care preciza că Serviciul de Protecție și Pază este condus „de un director cu rang de secretar de stat” și că, pentru încetarea funcției de director SPP, președintele Iohannis trebuie să emită un decret de eliberare din funcție.
„Conform prevederilor art.7 alin.1 din Legea nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, SPP este condus de un director cu rang de secretar de stat, numit de Președintele României, la propunerea CSAT. În conformitate cu dispozițiile art. 86 alin.23 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, generalii din Serviciul de Protecție și Pază sunt menținuți în activitate până la împlinirea vârstei de 60 de ani. Dl. gl. Lucian-Silvan Pahonțu se va trece în rezervă din calitatea sa de militar, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pe 2 noiembrie 2024. Încetarea funcției de director SPP, cu rang de secretar de stat, presupune emiterea unui decret de eliberare din funcție”, a transmitea SPP în comunicat.
Daniel Ion Bălaşa – Adjunct al directorului SPP
Daniel Ion Bălaşa, originar din Câmpulung Muscel, a fost numit adjunct al directorului SPP în decembrie 2016. În cadrul SPP activează din 2006, iar anterior, timp de 13 ani, a ocupat diverse funcţii în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. În 2011, adjunctul lui Pahonţu a obţinut titlul de doctor în management. În anul 2023, Preşedintele Iohannis a semnat un decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent cu trei stele a generaului Daniel-Ion Bălaşa.
Anul 2023 a fost pentru Daniel-Ion Bălaşa anul moştenirilor. În 2023, Bălaşa s-a lipit de două terenuri, un apartament şi o casă de vacantă. În județul Brăila, localitatea Frecăței, acesta este coproprietar (cu o cotă de 5/8) al unui teren agricol cu o suprafață de 0,92 hectare. În județul Ilfov, localitatea Tunari, Bălașa Daniel Ion este proprietar al unui teren intravilan de 0,07 hectare. Acest teren a fost moștenit prin partaj voluntar. Conform legii 287/2009 care reglementează, printre altele, partajul voluntar, acesta „se poate realiza prin bună învoială dacă toţi moştenitorii sunt prezenţi şi au capacitate de exerciţiu deplină”.
În București, acesta deţine un apartament cu o suprafață de 33 m2. În județul Ilfov, localitatea Tunari, Bălașa Daniel Ion deține o casă cu o suprafață de 199 m2. Ambele proprietăţi au fost dobândite prin partaj voluntar.
De asemenea, acesta are bijuterii, dobândite în perioada 1986–2020, cu o valoare estimată la 6.000 de euro, iar obiectele de artă și de cult pe care le deţine, acumulate între 2004 și 2021, sunt evaluate la 11.000 de euro.
Totodata, la BRD deține un cont curent în euro, deschis în 2019, cu un sold de 15.964,33 EUR. La aceeaşi bancă, în cadrul programului Simfonia, acesta are fonduri de investiții în lei, deschise în 2021, cu o valoare de 49.360,1 RON.
Bălașa Daniel Ion are şi trei credite cel puţin controversate. La BRD, o descoperire de cont în valoare de 45.000 RON, contractată în 2021, cu termen de rambursare în 2026. La CEC Bank, un credit imobiliar în valoare de 841.364 RON, contractat în 2022 și cu termen de rambursare în 2038. De asemenea, a obţinut un avans pentru un credit imobiliar în valoare de 43.000 EUR, contractat în 2020, cu scadență în 2040, de la o persoană fizică; George Mădălin Zabra.
Cum a reușit adjunctul SPP să obțină un credit imobiliar de 43.000 de euro pe 20 de ani de la un simplu cetățean, George Mădălin Zabara, și să plătească anual câte 2.150 de euro până când ajunge la 73 de ani rămâne un mister absolut. Ce garanții sau circumstanțe au stat la baza unui astfel de acord financiar? Răspunsurile sunt greu de găsit. Totuşi, dacă rămâne în putere, are toate şansele să se achite de datorii, având în vedere că, în anul 2024, a încasat de la SPP un venit anual de 301.565 RON, echivalentul a peste 60.000 de euro.
