Dat în urmărire de autoritățile române! Iranian condamnat la închisoare, după ce și-a hărțuit și amenințat fosta soție, dar și pe membrii familiei doctorului Buta

Asgari Mahrab, fostul soț iranian al ex-directorului medical al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Bistrița, dr. Gabriela Asgari, a fost condamnat definitiv pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești, violență și amenințare, la 2 ani și 7 luni de închisoare. În plus, are de plătit peste 100.000 de euro, despăgubiri morale. Bărbatul a fost trimis în judecată în 2017, însă după 3 ani când a fost pronunțată sentința definitivă, autoritățile române nu au mai avut pe cine trimite după gratii fiindcă acesta, aparent, s-a evaporat din România. Asgari este dat acum în urmărire generală de către Poliția Română.

În urmă cu mai bine de 5 ani, iranianul a început să se războiască cu toată lumea de prin Bistrița-Năsăud, după ce soția sa, Gabriela Asgari (numele pe care îl purta la acel moment) a decis să divorțeze de el. Dacă până la acel moment a fost o furtună constantă, nocivă însă pentru directoarea SJU Bistrița, Asgari s-a transformat într-un uragan, decis să distrugă tot în urma lui. Doar că nu i-a ieșit.

Dar să ne reamintim, pe scurt, ce scriam în 2016 despre acest scandal monstru în care au fost implicate mai toate numele importante din județ.

La început în vizorul iranianului au intrat directorul SJU Bistrița de atunci, Mircea Gelu Buta, dar și membri familiei acestuia, apoi rând pe rând angajați ai unității sanitare bistrițene, care erau colegi cu directorul medical Gabriela Asgari. Asta pentru simplul fapt că îi luau femeii apărarea. Dacă ar fi fost o simplă supărare, ar fi fost una, însă iranianul nu s-a sfiit să trimită mesaje peste mesaje de amenințare, în special familiei Buta, și mai ales Mircea Gelu Buta, pe care îl acuza că ar fi implicat într-o relație cu soția sa, și nu numai. La toate acestea s-au adăugat și numeroase comentarii scrise pe Facebook la diferite materiale de presă, care nu aveau nicio legătură cu vreo persoană din cele amintite mai sus.

Fiindcă nu avea intrare la directorul Buta, Asgari Mahrab a început să toace mărunt nervii soției, care oricum era tracasată de comportamentul acestuia, provocând certuri și scandaluri în care s-o facă să recunoască presupusa relație dintre ea și șeful ei. Deși iranianul a susținut tot timpul că soția sa ar fi recunoscut așa ceva, în nicio înregistrare nu apare asta.

Atunci când a intentat divorț, Gabriela Asgari a cerut și un ordin de protecție împotriva iranianului, pe care, evident, bărbatul nu l-a respectat, el încercând în permanență să fie în preajma ei, ba chiar a creat o scenă de pomină în spital, motiv pentru care a fost reținut pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Sătui de hărțuire, atât Gabriela Asgari, cât și Mircea Gelu Buta, soția sa, dar și fiica și ginerele acestuia, au depus plângeri penale împotriva iranianului, pentru hărțuire, amenințare și șantaj.

În februarie 2017, Asgari a fost trimis în judecată pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar în iulie 2018 pentru hărțuire, amenințare și șantaj – dosare care au fost reunite ulterior într-unul singur, judecat de magistrații Judecătoriei Bistrița

Înainte de a arăta ce scrie instanța în motivare, trebuie să menționăm faptul că iranianul a depus la Curtea de Apel Cluj mai multe cereri de strămutare a dosarului aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița, pe motiv că familia Buta ar influența instanța, motiv care nu a stat în picioare în fața magistraților clujeni.

Nu a fost de acord cu divorțul și a început să-și hărțuiască soția

Dar să vedem cum au decurs concret lucrurile, aspecte reținute și de instanță.

Cei doi s-au căsătorit în octombrie 2014, însă căsnicia nu a durat mult, iar în septembrie anul următor Gabriela Asgari vrea să divorțeze pe cale amiabilă, decizie pe care i-o comunică și soțului ei. Iranianul nu a fost de acord.

“Inculpatul Asgari Mahrab nu a fost de acord cu acest lucru și de la această dată a început să își schimbe radical comportamentul față de persoana vătămată Asgari Gabriela, transmițându-i acesteia că el s-a căsătorit pentru toată viața (n. r. – asta cu toate că se afla la al doilea mariaj) și dacă vor divorța va face tot ce-i stă în putință pentru a o distruge, atât pe ea, cât și pe cei din jurul său”, se arată în documentul instanței.

Sperând că soția sa se va răzgândi, iranianul pleacă de sărbătorile de iarnă în București, la fosta soție și copilul pe care îl are cu aceasta, de unde revine în martie 2016, iar din acel moment pentru Gabriela Asgari, care nu și-a schimbat decizia în ceea ce privește divorțul, începe calvarul –  agresiuni fizice și hărțuire permanentă și amenințări.

Drept urmare, doctorița cere în instanță un ordin de protecție și evacuarea soțului din apartament, solicitări admise de judecători. Astfel, iranianul nu avea voie în următoarele două luni să intre în apartament, să se apropie de soția sa la o distanță mai mică de 100 m, dar nici să ia contact cu aceasta telefonic, prin email sau în vreun alt mod.

Asgari nu a respectat nimic din toate acestea și și-a urmărit planul mai departe, contactând-o mai ales telefonic pe soția sa, iar dacă femeia la un moment dat, sătulă de amenințări, nu i-a mai răspuns la telefon, iranianul îi lăsa mesaje vocale, în care îi dădea ultimatumuri și o amenința. Și tot de atunci l-a introdus “în scenă” și pe dr. Gelu Buta pe care l-a scos vinovat de toată situația. Că doar trebuia să aibă și un rival, nu?

Iată și unul dintre mesajele (repetate) transmise soției: „ Alo, Gabriela. Vorbește cu Buta astăzi! Aveți 48 de ore la dispoziție să recunoașteți adevărul. Dacă în continuare vreți să bateți joc de mine și să ascundeți adevărul, o să pierde cineva viața. Poate o să fiu ea și cu toate documentele care o să fie, voi doi o să fiți responsabili”.

În documentul instanței se arată că în perioada 18.03.2016 – 07.04.2016, Asgari și-a amenințat soția, cu care se afla deja în divorț, “cu darea în vileag a unor fapte imaginare, care ar fi compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru familia acesteia, în scopul de a o determina să renunțe la acțiunea de divorț aflată pe rolul instanței judecătorești”.

Familia Buta, în colimatorul iranianului

În colimatorul lui Asgari a fost nu doar soția sa și doctorul Buta, ci și fiica și ginerele acestuia.

“… inculpatul Asagri Mahrab, a urmărit-o pe persoana vătămată O. I. A. și pe soțul acesteia în diferite locuri de pe raza municipiului Bistrița ( în luna martie 2016 ) și a apelat-o, atât telefonic, cât și prin intermediul aplicației WhatsApp în mod repetat, cauzându-i persoanei vătămate o stare de temere.

În urma activității infracționale a cărei victimă a fost, persoana vătămată O. I. A. a ajuns în situația de a-și lua toate măsurile de protecție a vieții, instalându-și chiar sistem de alarmă la locuință și cerându-le colegilor săi să nu o lase singură la locul de muncă, fiindu-i frică că inculpatul A. M. o va căuta la birou”, se arată în documentul instanței.

Între timp, instanțele de judecată au emis încă două ordine de protecție împotriva lui Asgari, unul pe încă două luni, iar celălalt pe 6 luni, însă nici astea nu l-au potolit, ba din contră.

Astfel, în august 2016, Asgari se dă bolnav, cheamă ambulanța și ajunge la UPU, unde se ceartă cu personalul medical, astfel încât să ajungă fie la Buta, fie la soția sa, care era director medical. Ceea ce și reușește în final, prin niște tertipuri, el ajungând în biroul Gabrielei Asgari. Deși nu se afla singură în birou, speriată de moarte, femeia a apăsat butonul de panică, iar Asgari a fost scos de agenții BGS. Între timp, una dintre persoanele aflate în biroul directorului medical a sunat la 112, polițiștii făcându-și și ei apariția. În urma acestor fapte, Asgari a fost reținut pentru 24 de ore, oamenii legii considerând că a încălcat hotărârile judecătorești. Numai că nu s-a terminat doar cu reținerea, ci i s-a întocmit și un dosar penal pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Decizia instanței: Vinovat!

În final, instanța a decis că Asgari se face vinovat de amenințare, hărțuire, lovire și nerespectarea hotărârilor judecătorești.

“Instanța reține că vinovăția inculpatului este dovedită mai presus de orice bănuială legitimă.

La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, mijloacele folosite, pericolul social concret al faptelor, circumstanțele în care au fost săvârșite faptele, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal, atitudinea de nesinceritate adoptată de inculpat, situația sa socială, vârsta și posibilitățile sale de îndreptare.

Instanța reține un grad de pericol social ridicat al faptelor inculpatului, care a dat dovadă de un grad extrem de redus de conformitate socială. Prin numărul mare de acte materiale comise a dovedit faptul că nu are nicio reținere în a comite fapte de natură antisocială și că nu ține cont de normele de conviețuire socială.

Inculpatul a acționat impulsiv, răzbunător, urmărind menținerea părților vătămate într-o stare de profundă temere, dorind să obțină anumite comportamente de la părțile vătămate. În viziunea sa, poate și ținând cont și de mentalitatea și cultura din care provine, toate faptele sale sunt justificate, inculpatul fiind total indiferent de drepturile părților vătămate.

Un astfel de inculpat, cu asemenea impulsuri infracționale poate fi un pericol concret nu numai pentru părțile vătămate, cât și pentru ordinea publică, pericolul ca acesta să comită fapte de natură penală, chiar mult mai grave decât cele deduse judecății, fiind unul extrem de ridicat. Inculpatul a dovedit că nu este capabil să-și cenzureze pornirile antisociale, el fiind gata să-și dea frâu liber oricărei porniri infracționale, ori de câte ori se consideră îndreptățit. Din aceste motive nu se poate reține că scopurile pedepsei poate fi atins față de acest inculpat prin altă modalitate decât privarea sa de libertate. Inculpatul nu își asumă nicio vinovăție, nu exprimă niciun regret sau urmă de empatie pentru părțile vătămate, ci din contră, continuă să adreseze amenințări la adresa organelor judiciare și la adresa părților vătămate.

Astfel de atitudini nu pot fi tolerate, legea română trebuind a fi respectată de orice subiect de drept care se află pe teritoriul României, indiferent de naționalitate, religie, cultură, etc. Faptul că inculpatul este cetățean străin nu îi conferă acestuia alte drepturi decât ale oricărui alt cetățean român, și nici nu îl exonerează de respectarea legii penale române.

Și modul în care inculpatul a înțeles să își construiască apărarea, prin inventarea unor motive imaginare – conspirație împotriva sa, mărturii mincinoase, denotă insuficiența valorilor interne necesare cenzurării comportamentului infracțional. În niciun caz nu se poate reține că acest inculpat poate fi îndreptat fără privare de libertate.

Violența, amenințarea, hărțuirea nu pot fi tolerate într-o societate democratică și civilizată, subiecții de drept având obligația de a-și cenzura orice pornire agresivă orientată față de alți subiecți de drept.

Inculpatul a depus constant la dosar noi și noi înscrisuri prin care a invocat o conspirație împotriva sa din partea unor persoane din anturajul fostei sale soții, martori, procurori sau lucrători de poliție, însă aspectele invocate de către acesta nu sunt probate, nu s-a dovedit administrarea nelegală a probelor sau efectuarea nelegală a urmării penale, respectiv «fabricarea probelor» în scop de răzbunare sau influențarea martorilor de către anumite persoane pentru a-i determina să declare mincinos.

Astfel, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.1 Cod procedură penală, întrucât faptele există, au fost săvârșite de către inculpat și constituie infracțiuni, instanța a dispus condamnarea acestuia.

Relativ la cuantumul pedepselor, instanța, având în vedere modalitatea de executare, și numărul mare de fapte comise de inculpat, a apreciat că se impun pedepse minime pentru fiecare infracțiune dedusă judecății, pentru a nu crea o situație juridică excesivă inculpatului, pedeapsa finală de 2 ani și 7 luni închisoare fiind suficientă pentru atingerea scopurilor de constrângere, educare și prevenție urmărite de legiuitor”, a motivat instanța bistrițeană.

Pentru infracțiunea de șantaj, Asgari a fost achitat.

Obligat să plătească daune morale

În plus, iranianul este obligat de instanță să plătească câte 20.000 de euro lui Mircea Gelu Buta, soției acestuia, dar și fiicei sale, plus încă 50.000 de euro fostei sale soții, totalul despăgubirilor morale ajungând la 110.000 euro.

“Prin urmare, instanța apreciază că sumele solicitate de părțile civile sunt proporționale cu starea de temere, umilință, presiune, cu denigrările din spațiul public. Părțile civile trebuie să primească o compensație consistentă, de natură a acoperi tot prejudiciul moral suferit. De altfel, instanța ar fi acordat sume de bani mult mai mari, raportat la toate implicațiile morale ale cauzei, dar nu poate da mai mult decât s-a cerut”, a menționat instanța.

Asgari a atacat în apel sentința pronunțată de Judecătoria Bistrița, la Curtea de Apel Cluj, însă fără niciun succes.

Între timp, Asgari Mahrab a dispărut din România, în mod cert înainte de a fi pronunțată o sentință definitivă, iar acum figurează pe lista persoanelor urmărite a Poliției Române.

Și Radu Moldovan a devenit țintă

În tot acest scandal mai apare un personaj foarte important din Bistriţa-Năsăud – preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan.

La finele lunii februarie 2016, Asgari Mahreb a luat legătura cu Radu Moldovan pentru a pune la punct o vizită oficială la Bistriţa a ambasadorului Iranului în România, Hamid Moayyer, iar pe 3 martie, Consiliul Judeţean trimite invitaţia oficială. Pe 17 martie, evenimentul este bătut în cuie, fiind stabilită data vizitei – în zilele de 3-4 aprilie – (perioadă care urma vizitei la Cluj a ambasadorului Iranului) dar şi programul care ar fi urmat să se desfăşoare cu ocazia acestui eveniment.

Aproximativ o săptămână mai târziu, mai precis pe 22 martie 2016, Consiliul Judeţean anulează evenimentul, explicaţia oferită de instituţie fiind faptul că acesta nu este cuprins în calendarul vizitelor instituţiei.

„Cu scuzele de rigoare, vă informăm că vizita Domnului Ambasador al Republicii Islamice Iran în Romania, în județul Bistrița-Năsăud trebuie să o anulăm.

Invitația s-a făcut la propunerea domnului Asgari Mahrab, în anumite condiții, ea nefiind prinsă în calendarul vizitelor Consiliului Județean BN și, din păcate, discuțiile de la început cu domnul Asgari nu au mai fost aceleași cu cele de ieri.

Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud își exprimă regretul și scuzele pentru situația creată, asigurându-l, în continuare, pe Domnul Ambasador de întreaga sa considerație”, menționau reprezentanții instituției bistrițene în e-mailul transmis lui Asgari Mahreb.

Anularea vizitei ambasadorului Iranului nu a făcut altceva decât să îl supere şi mai tare pe Asgari Mahrab. În condiţiile în care acesta ştia de buna relaţie existentă între Radu Moldovan şi doctorul Buta, managerul Spitalului Judeţean, a presupus că motivul care ar sta la baza anulării vizitei ambasadorului iranian ar fi faptul că doctorul Buta ar fi intervenit pe lângă preşedintele Moldovan în acest sens.

Drept urmare, și Radu Moldovan a devenit ținta lui Asgari, pe rețelele de socializare, însă acesta a rămas imun până acum, se pare, la acțiunile iranianului, chiar dacă acesta continuă războiul pe rețelele de socializare împotriva președintelui CJ BN.