Se petrece în România anului 2008: foarte multe gospodarii din judetul Bistrita Nasaud, nu au avut niciodata curent electric. Familiile traiesc si astazi în bezna, iar pentru ei alimentarea cu energie electrica ramâne înca un miracol. Familii vitregite de soarta sunt împrastiate prin satele comunelor bistritene, de exemplu, peste 50 de gospodarii nelectrificate sunt în Cosbuc, în Chiuza sunt 15 case fara retea electrica, la Ilva Mare sunt circa 100 de case, la Lesu 70, iar lista continua. Trist dar adevarat, o mâna de oameni stau si astazi la lumina opaitului.

Cel mai greu o duce o familie din Susenii Bârgului. Oamenii care locuiesc aici stau în întuneric de mai bine de 65 de ani. Acestia îsi petrec viata fara a cunoaste multe dintre beneficiile pe care le ofera electricitatea.
„Oamenii acestia îndura înca conditii vitrege, nu pentru mult timp”, sustinea înca de acum patru ani primarul comunei Prundu Bârgaului, Ilie Vlad. Anii au trecut iar familia traieste si acum la lumina opaitului.

Oamenii întunericului

Suntem în plina era a informaticii, dar câtiva oameni din comunele bistritene nu stiu asta. Familiile care locuiesc în case nealimentate cu electricitate spera ca situatia lor se va schimba în curând. Consiliului Judetean vrea sa sprijine familiile care se confrunta cu aceasta problema, dar au mâinile legate din lipsa fondurilor. „Speram ca în viitorul apropiat situatia lor sa se rezolve si sa aducem lumina si în casele lor“, spune presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Marinescu.
Fiecare casuta cu povestea ei, fiecare familie cu necazurile ei. O batrânica ne întâmpina la poarta uneia dintre casutele fara electricitate din Susenii Bârgaului. Neajunsurile si traiul greu au facut-o pe femeie sa se stapâneasca cu greu. „Locuiesc în aceasta casa de peste 60 de ani. Aici am crescut, aici mi-am întemeiat o familie, iar acum locuiesc cu fata, ginerele si nepotul, care este în clasa a patra si niciodata nu am avut curent electric. Pentru noi a fost un lux. M-am descurcat asa cum am putut. Vara coc pâine în cuptor, afara si iarna, pe aragaz sau pe plita. Nu avem curent, facem lumina cu lampa pe motorina, pentru ca nici petrol nu se mai gaseste“, se plânge doamna Gâta.
Familia locuieste într-un colt uitat de lume si autoritati, ascunsa undeva printre dealurile si padurile din zona comunei. Aici, saracia domneste grandios, iar electricitatea a ramas un vis frumos, deocamdata irealizabil. Departe de lumea dezlantuita, familia îsi duce existenta ca în evul mediu, mâncând la lumina lampii sau a lumânarii.
Primarul comunei Prundu Bârgaului a promis familiei ca îi va ajuta sa extinda reteaua electrica dar sa îsi faca proiect. Familia în cauza si-a vândut animalele din gospodarie, pentru a-si întocmi documentatia. Dosarul zace, însa, acum undeva pe rafturile Primariei Prundu Bârgaului, acoperit de praf.

Primarii se multumesc sa promita

Salvarea oamenilor se pare ca vine din partea Primariei si a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud (CJ BN).
„Am primit adrese de la Consiliul Judetean pentru realizarea unor extinderi ale retelei de alimentare cu energie electrica. Acestea sunt prinse în programul national, si odata cu primirea de fonduri, situatia acestor oameni se va rezolva“, sustine si acum primarul Ilie Vlad.
Lucrarile vizeaza extinderea retelei de alimentare cu energie electrica în mai multe puncte. Primarul comunei Prundu Bârgaului este optimist si crede ca daca nu vor demara anul acesta lucrarile de extindere, acestea vor începe cel târziu anul viitor. „Daca lucrurile evolueaza favorabil, anul acesta sau cel târziu la anul, acesti oameni vor avea în sfârsit lumina în case“, mai spune el.
Orice incursiune în satul românesc îti ofera cel putin un motiv pentru care sa fii convins ca Europa este mai mult decât indulgenta cu noi acceptându-ne în mult dorita Uniune. Obisnuintele arhaice ale oamenilor, multe devenite aproape inutile, drumurile pline de noroi, sunt exemplele cele mai la îndemâna.
În Unirea, cartier al municipiului Bistrita, am dat însa peste o situatie tragi-comica. Unii localnici au curent în case doar pentru ca si-au facut singuri reteaua. Altii, mai putin norocosi, stau si acum la lumina lampii cu petrol, cu toate ca linia de curent electric le trece chiar pe lânga case. Oamenii nu sunt resemnati. Au cerut, nu li s-a dat, si au continuat sa traiasca la fel ca-n copilarie, când petrolul lampant era la mare cautare. Dar sunt hotarâti sa mearga pâna în pânzele albe pâna vor avea si ei reteaua de curent.
Cei care au energie electrica în locuinte sustin ca au scos de unde au putut bani, de au platit cablul si partea lor la costul transformatorului de la înalta la joasa tensiune, dupa care s-au adunat si au muncit singuri pentru a avea curent. „Statul ne-o ajutat atunci numai cât ne-o lasat sa taiem copaci din padure sa-i facem stâlpi. În rest, tot noi am facut. Am tras cablurile, am dat gaurile, tot. Imediat dupa ce-am avut si eu curent în casa, am cumparat un televizor si un frigider”, îsi aminteste un localnic.

Marturii la lumina lampii

Alte 14 familii nu au avut însa acelasi noroc. Ei locuiesc pe o vale alaturata, la înca un kilometru. Aici si-au construit case. Unii dintre ei dupa ce au iesit la pensie nu s-au mutat niciunde, pe motiv ca nu gasesc nicaieri linistea si aerul curat în afara de acest loc. Unii dintre ei povestesc ca de nenumarate ori au mers la Primaria Bistrita si au solicitat conectarea la reteaua de curent, dar de fiecare data rezultatul final a fost acelasi: costurile sunt prea mari pentru a „lega la linie” câtiva noi abonati si, pe de asupra, nu dispun de fonduri în acest sens. Supararea locuitorilor din cartierul Unirea vine si din faptul ca lipsa curentului le încurca rau planurile. Unii sunt gospodari si ar vrea sa demareze afaceri pentru un profit în plus. Dar lipsa curentului face ca mai toate planurile lor sa fie, practic, imposibile.
Un alt bistritean de vreo 75 de ani, sta mai în sus pe vale. Cazul lui este chiar mai greu de crezut. Un stâlp al liniei de înalta tensiune este pus la nici 10 metri de casa. Batrânul mai are însa puterea sa râda atunci când este întrebat cum de nu are energie electrica: „Asta este. Ma mai ocup de cele doua vacute ale mele. Mâncare face sotia mea si de doua ori pe zi, ca daca o tinem mai mult se strica. Mai greu îi ca nici petrol pentru lampa nu se mai gaseste. La oras se zice ca nu mai foloseste nimeni asa ceva si nu mai aduc. Acum sunt batrân, ce sa mai fac? Ma bucur ca mai pot citi la lumina lampii!”. Batrânul stie de recenta promisiune a premierului Calin Popescu Tariceanu, conform caruia toate localitatile din tara vor fi electrificate pâna la sfârsitul anului, dar da crezare unei vorbe vechi: „Cum o zis sî Ion Roata: de la vorba pâna la fapta-i mult”.
Costurile sunt mari si la un numar mic de noi consumatori, cum este situatia în unele sate si catune, ele nu se amortizeaza nici în 50 de ani. Doar Guvernul ar putea sa rezolve aceasta problema, alocând fonduri în acest sens, considera autoritatile locale.
Expansiunea imobiliara din ultima vreme în municipiu, dar si la nivel de judet, determina – cum este si firesc – extinderea retelei de utilitati. Atât de mult au construit bistritenii în ultima perioada, încât au fost necesare electrificari în toate zonele de la periferia municipiului.
Potrivit directorului “Electrica”, Alexandru Roman, prioritare în extinderile de retea electrica au fost zonele Sigmir, Viisoara, Sarata, Crainimat si Drumul Dumitrei Noi, unde s-au folosit pentru lucrari o parte din fondurile creditate de “Electrica” în baza Hotarârii de Guvern nr. 702/2003. Pe lânga amplasarea unui numar considerabil de stâlpi, au fost montate si posturi de transformare care sa poata suporta capacitatea marita a retelelor de medie si joasa tensiune, astfel încât, în momentul de fata, marea majoritate a vilelor, a caselor sau chiar a cabanelor nou construite dispun de electricitate. Lucrari de extindere a retelei electrice s-au facut în tot judetul, spune Roman, dar mai exista înca aproximativ 2.500 de gospodarii care, momentan, nu au nicio sursa de curent electric. Bistritenii solicita în permanenta bransari si sunt dispusi sa plateasca din surse proprii nu numai instalatiile interioare, ci si costurile destul de mari legate de extinderile retelelor de joasa si medie tensiune.
Bistritenii care traiesc în gospodarii neelectrificate au un exemplu la problema lor, si anume faptul ca pe vremea lui Nicolae Ceausescu – dupa anul 1978 – România având probleme cu asigurarea necesarului de energie electrica la nivel national, s-a impus un „program de sacrificiu”. Acesta a fost aplicat de conducerile PCR ale fiecarui judet. Întrucât fabricile si uzinele din tara trebuiau sa functioneze „fara probleme”, programul de sacrificiu a fost aplicat asupra consumatorilor casnici. Astfel, se întrerupea alimentarea cu energie electrica a tuturor localitatilor, conform unui grafic. Toate erau dirijate stiintific. Pagubele economice produse de acest „program de sacrificiu” erau enorme. Dar pe nimeni nu interesa aceste aspecte. Orbecaiam prin bezna ca prostii. Ne dotaseram cu lampi de petrol, cu lumânari. A fost ceva îngrozitor. Dar „programul” trebuia implementat obligatoriu. Iar toate acestea pentru ca sarmanul român sa simta ca are un conducator. Ca trebuia sa înteleaga ca mai are mult de muncit pentru a ajunge la un nivel de trai cât de cât decent. Sa înteleaga ca viata sa depinde de cei din jurul sau. Adica, nu cumva sa-si fi închipuit ca este de capul lui. I se impusese o anume dependenta. Regimul Ceausescu chiar a reusit aceasta figura. Acum putem constata ca nu mai depindem de un program de sacrificiu dictat din punct de vedere politic

Peste tot un loc în bezna

În întuneric, obisnuiti cu lumina de la lumânare, nevoiti sa se descurce în treburile gospodaresti în conditii greu de imaginat pentru multi dintre noi, fara televizoare, radiouri sau aparate electrocasnice – asa îsi duc traiul zilnic alte 200 de familii din comuna Târlisua. Pentru 40 dintre acestea, trebuia sa se faca lumina. Potrivit declaratiilor primarului comunei Târlisua, Stefan Perhaita, în prezent se fac demersurile necesare pentru ca lucrarile de extindere a retelei electrice în satul Oarzina sa poata începe. În valoare totala de peste sapte miliarde lei, investitia realizata de „Electrica” va aduce lumina în 40 de case din acest sat. Perhaita spune ca la nivelul comunei Târlisua exista 12 catune formate fiecare din aproximativ 10-15 case care vietuiesc fara curent electric. Deocamdata, s-a hotarât extinderea retelei electrice în cel mai important dintre acestea, Oarzina, întrucât acolo exista cele mai multe case. Despre electrificarea celorlalte, deocamdata nu se stie nimic, investitiile aferente presupunând sume importante.

Doar Guvernul îi poate ajuta

Presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu, spune ca si în judetul nostru ca si în alte judetene din tara de fapt au ramas prea multe zone neelectrificate, atât în mediul rural cât si în mediul urban. Costurile pentru finalizarea electrificarii sunt enorme, populatia nu poate suporta aceste investitii si singura solutie pe care consiliul judetean o propune autoritatilor locale ar fi aceea de revenire la programul guvernamental Nastase a realizarii acestor investitii din fonduri „Electrica” sau din fonduri guvernamentale la care sa se adauge în proportii mai micii contributia autoritatilor locale, ale consiliilor judetene si a persoanelor în cauza. Aceasta este singura modalitate de realizare a investitiilor în conditiile în care lipsa electrificarii duce în mod accentuat la depopularea satelor la plecarea spre orase sau din tara a multor familii de tineri care, neavând curent electrica si la care se mai adauga si lipsa drumului de acces, aleg alte conditii de viata. „Sumele pe care noi le putem pune la dispozitie prin intermediul consiliilor locale nu vor putea acoperi decât cel mult realizarea de proiecte. În plus, avem si situatia destul de grea ca acolo unde cetatenii trebuie sa realizeze din surse proprii aceste extinderi de retele, „Electrica” vine cu pretentii de executie corecta în baza unui proiect si de preluare ulterioara în administrare proprie investitia cetatenilor. Sunt o serie de neclaritati, pe care doar cu fonduri guvernamentale, extrem de necesare, le putem rezolva. Sper însa ca Guvernul sa gaseasca o solutie viabila cât mai repede pentru a putea rezolva situatia curentului electric, atât în mediul rural, dar si urban”, a precizat Marinescu.
În ultima perioada s-au construit foarte multe locuinte unde nu exista retea electrica, iar pentru investitii în aceste zone trebuie cheltuiti foarte multi bani de ordinul zecilor de milioane de lei. „În aceste conditii, Executivul ar putea sa aloce fonduri pentru aceste lucrari pentru ca pretinde în autorizatia de construire o serie de conditii, aceste puncte ar trebuie sa le aiba în vedere municipalitatea” mai spune Marinescu. Formula de realizare a acestor investitii este o interventie guvernamentala sau macar interventia celor care dispun de fonduri sau un ajutor din partea „Electrica”. În martie 2007, s-a decis, la nivel guvernamental, începerea unui program de investitii, preconizat sa încheie electrificarea pâna la finele anului 2009. Însa programul de investitii probabil a ramas undeva pe masa guvernantilor, deoarece în judetul nostru mai sunt case unde opaitul este singura sursa de luminat. Foarte multi bistriteni apeleaza la sprijinul Consiliului Judetean, deoarece reprezentantii „Electrica” îi trimit la Marinescu sa le acorde sprijin pentru reteaua electrica. Iar raspunsul nu este decât unul si acelasi: CJ nu poate sa acorde banii populatiei decât prin intermediul primariilor, ori edilii nu au acesti banii în ciuda eforturilor depuse de unii dintre ei,  acestea fiind lucrari care depasesc în multe cazuri miliardele de lei. Primariile nu au sub nici o forma posibilitatea, considera presedintele CJ BN, sa finanteze astfel de lucrari de extindere a retelelor electrice doar în conditiile în care ar abandona alte lucrari necesare într-o localitate, pentru a putea lua banii de la un capitol si sa îi aloce în alta parte. Sumele pentru electrificari sunt foarte mari, acestea nu pot fi suportate integral. Eventual, partial de catre autoritatile locale si judetene, restul tine de Electrica. Aceasta va trebui sa înteleaga precum si Guvernul României, indiferent cum se va numi el ca aceste lucrari nu pot sa fie facute decât cu o interventie financiara majora guvernamentala sau macar acelor care distribuie si factureaza consumul de curent electric.

Aurelia Moldovan

An de an familia Gâta a facut demersuri, dar a primit numai promisiuni în acest sens. Oamenii acestia sunt parca blestemati sa traiasca în întuneric. Singura modalitate prin care familia poate sa tina legatura cu rudele este telefonul mobil, pe care îl încarca prin vecini.
Nepotul familiei Gâta, din Susenii Bârgaului, învata la lumânare si este convins ca electricitatea este un adevarat dar divin, oferit doar celor bogati. Baiatul traieste cu speranta ca într-o zi se va putea juca pe calculator si va putea urmari programele TV, pentru ca la ora actuala aparatura electronica este doar de obiect de decor în casa. E pacat de copil ca îi trece copilaria fara sa se uite si el macar la desene animate. Vecinii familiei Gâta sunt racordati la reteaua de alimentare cu energie electrica, „pentru ca pentru ei primarul a avut banii dar pentru noi nu, sa mai monteze înca opt stâlpi sa fim si noi europeni ca cei din sat”, a declarat ginerele.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.