Reprezentanţii Executivului au afirmat că modificările pensiilor militare sunt necesare pentru a elimina anumite neclarităţi trecute cu vederea de parlamentari.

Noutăţile referitoare la stabilirea şi recalcularea pensiilor militare se găsesc în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie. Actul normativ va modifica, printre altele, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, prevederile noi pe acest subiect urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2016.

Aşa cum reiese din preambulul documentului, schimbările sunt necesare „având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 şi luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat”.

Totodată, Guvernul motivează că, în lipsa unor clarificări adecvate, „este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012”.

Actul normativ prevede că, de la 1 ianuarie 2016, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare vor putea să primească pensie de serviciu şi pensie de invaliditate. În plus, copiii şi soţul supravieţuitor vor putea să ceară pensie de urmaş. Aşadar, se va reveni la situaţia de dinaintea intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, deoarece actuala lege a pensiilor a abrogat la 1 ianuarie 2011 vechea lege a pensiilor militare de stat.

Potrivit prevederilor iniţiale ale Legii nr. 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 80% din baza de calcul. Prin modificările ce vor fi aduse de OUG nr. 57/2015, cuantumul pensiei de serviciu va fi de doar 65% din baza de calcul. În funcţie de vechime, la acest cuantum vor putea fi adăugate (sau scăzute) puncte procentuale.

Dacă baza de calcul iniţială este media tuturor veniturilor brute realizate în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, la alegere, baza de calcul reglementată prin noua ordonanţă de urgenţă va fi media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, la alegere. Totodată, se va introduce şi o listă a veniturilor ce nu vor fi incluse în calcul.

La pensia militară se vor putea adăuga şi alte sporuri prevăzute de legislaţie (de exemplu, sporul pentru cei decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele I, a II-a şi a III-a).

Faţă de forma actuală a Legii nr. 223/2015, Guvernul va introduce o limită maximă pentru pensiile militare. Astfel, acestea nu vor putea fi mai mari decât 85% din noua bază de calcul, în urma stabilirii, recalculării şi actualizării.
Pensiile actuale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, ce vor fi recalculate începând de la 1 ianuarie 2016, nu vor fi micşorate.
Și de asemenea, prin derogare de la regula indexării anuale, pensiile militare de stat vor fi majorate în 2016 cu 5%, aşa cum dispune OUG nr. 57/2015.

În cazul pensiei pentru limită de vârstă, aceasta va putea fi obţinută de militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care ating vârsta de 60 de ani şi care au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani (din care minimum 15 ani vechime în serviciu). Cei care vor îndeplini aceste condiţii de vechime la data trecerii în rezervă/retragere sau la data încetării raporturilor de serviciu se vor bucura de reducerea vârstei standard de pensionare, cu cel puţin unul şi cu cel mult 13 ani, după caz, dacă au desfăşurat activitate în condiţii deosebite (şi/sau în grupa a II-a de muncă) sau în condiţii speciale şi alte condiţii (şi/sau în grupa I de muncă), potrivit avocat.net.

La pensia anticipată vor avea dreptul persoanele cu o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani (din care minimum 15 ani vechime în serviciu), care împlinesc vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu cinci ani şi care:
-sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; sau
-sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Persoanele care vor putea obţine pensia anticipată parţială vor fi cele cu o vechime efectivă de cel puţin 20 de ani (din care minimum zece ani vechime în serviciu) şi care se vor afla în una dintre cele două situaţii enumerate mai sus la pensia anticipată.

De asemenea, baza de calcul va reprezenta media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere.

În baza de calcul nu vor fi incluse:
-diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
-compensaţiile lunare pentru chirie;
-valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
-contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
-primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
-indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
-contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
-plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
-compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
-restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
-majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
– drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
-sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
-drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
-sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în cazul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Învăţământ” şi familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Sănătate”;
-alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

Pensiile militare stabilite în baza Legii nr. 223/2015 nu vor putea fi mai mari decât 85% din baza de calcul.

La pensia de invaliditate vor avea dreptul, după cum prevede Legea nr. 223/2015, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor sau bolilor, indiferent că s-au petrecut sau nu în timpul serviciului.

Pensia de invaliditate va fi determinată în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă (gradul I – pierderea totală a capacităţii de muncă şi autoîngrijire, gradul II – pierderea totală a capacităţii de muncă cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire, gradul III – pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă). „Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională”, este menţionat în actul normativ amintit.

Cuantumul acestei pensii va fi stabilit la fel ca în cazul pensiei de serviciu. Iar la suma procentelor cuvenite pentru vechimea cumulată se vor adăuga, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani, 1% pentru invaliditatea de gradul I, 0,8% pentru invaliditatea de gradul II şi 0,6% pentru invaliditatea de gradul III.

Totodată, la pensia de urmaş vor avea dreptul copiii şi soţul supravieţuitor, în măsura în care susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Copiii vor avea dreptul la pensia de urmaş până la împlinirea vârstei de 16 ani, cel mult până la 26 de ani (dacă îşi continuă studiile) sau pe toată durata invalidităţii de orice grad (dacă aceasta se iveşte până la 16 sau, după caz, până la 26 de ani).

„Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2) (vârsta standard de pensionare de 60 de ani – n. red.), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus”, prevede Legea nr. 223/2015.

Pensia se va stabili, după caz, din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat sau din pensia de invaliditate de gradul I (dacă decesul susţinătorului survine înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă).

Cuantumul acesteia se va stabili procentual, în funcţie de numărul urmaşilor, după cum urmează:
-50% pentru un singur urmaş;
-75% pentru doi urmaşi;
-100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.

Prin ordonanţa de urgenţă publicată vineri, Guvernul va interveni şi asupra prevederilor referitoare la recalcularea anumitor pensii.
Persoanele vizate de recalculare vor avea la dispoziţie primele şase luni din 2016 pentru a depune o cerere pentru alegerea perioadei necesare la determinarea bazei de calcul. În caz contrar, autorităţile vor face recalcularea (din oficiu) în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor şase luni de activitate desfăşurată în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.
Dacă în urma recalculării va rezulta un cuantum mai mic decât cel primit la momentul respectiv, va fi păstrat cuantumul avantajos beneficiarului.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a intrat în vigoare pe 11 decembrie, însă prevederile referitoare la pensiile militare se vor aplica de la 1 ianuarie 2016.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here