O bună parte a publicului de pe social media din România, consideră că are o dovadă concretă care susține existența unei conspirații politico-medicale în jurul Covid-19: lipsa autopsiilor. În realitate, autopsiile nu lipsesc, dar rolul lor și mecanismele care definesc când și cum se fac trebuie înțelese mai bine.
Încă din luna aprilie au apărut mai multe mesaje care încercau să promoveze ideea unor nereguli în raportarea deceselor cauzate de infectarea cu Sars-Cov-2. Pentru „influenceri” cunoscuți a promova diverse conspirații, miza era susținerea narațiunii că pandemia este mult exagerată, dacă nu chiar inventată complet pentru a proteja interesele elitelor mondiale.
Perioada este însă aglomerată de diverse idei – se vorbește de 5G, de Bill Gates, vaccinuri cu cipuri, Trump vorbește despre cum dezinfectantul poate ajuta, iar în România sunt restricții de Paște. Atenția oamenilor este greu de ținut, cu toate eforturile Iosinefinei Pascal și a OCHR, o organizație dubioasă despre care s-a mai scris.
În mai, povestea este reluată cu o interpretare eronată a rezultatelor unor autopsii din Germania. S-a observat atunci că persoanele având alte afecțiuni au șanse mai mari să dezvolte forme grave și să moară, ceea ce pentru Iosefina Pascal este dovada că nu a murit nimeni de Covid-19.
Între timp, Antena3 publică un interviu cu Vladimir Beliș, prezentat ca fostul director general al Institutului Național de Medicina Legală, deși mandatul său s-a încheiat în urmă cu 20 de ani. Domnul Beliș dă mai multe explicații, printre care și faptul că autopsia se face dacă medicul care stabilește cauza decesului nu este sigur pe diagnostic, însă postul TV titrează “BREAKING NEWS” și “Dezvăluiri” și concluzionează că nu se poate stabili cu siguranță cauza deceselor în lipsa autopsiilor.
Spre finalul lunii mai, Dan Bucura – devenit în septembrie candidat independent la Primăria Sectorului 1 – publică pe site-ul său o serie de acuzații la adresa Organizația Mondială a Sănătății, printre care menționează interzicerea autopsiilor în cazuri COVID. Articolul strânge câteva mii de reacții, deși protocolul OMS era publicat în martie și conținea mai multe propuneri pentru urmarea unor măsuri de siguranță, nu doar în legătură cu autopsiile, ci și pentru casele mortuare sau familiile persoanelor decedate. În plus, OMS nu poate da ordine, doar recomandări, fiind responsabilitatea fiecărui stat ce măsuri implementează.
Cum stă realitatea
Nu doar că OMS nu dă ordine țărilor, dar nici Ministerul Sănătății nu a interzis nimic, doar a făcut un set de recomandări, decizia aparținând unităților medicale. Motivația pentru aceste protocoale este evidentă – riscurile la care se expune personalul medical.
Există două tipuri de autopsie – medico-legală și clinică. Prima este efectuată la cererea unui procuror (pentru a ajuta în rezolvarea unor cazuri); a doua se efectuează la solicitarea medicului care a tratat bolnavul, dacă se consideră că este necesar.
În cazul COVID, există teste cu eficiență ridicată și mai multe metode de a confirma diagnosticul (de exemplu radiografiile pulmonare ale bolnavilor de COVID care fac forme mai grave au aspect specific, diferit de alte afecțiuni), deci autopsia nu este necesară pentru determinarea cauzelor, iar riscul devine inutil.
Singurul motiv pentru care se fac, totuși, autopsii, în România și în alte țări, este pentru a sprijini cercetarea – pentru a permite dezvoltarea unui scheme de tratament mai bune, pentru a înțelege efectele COVID asupra organelor sau pentru a sprijini dezvoltarea unui vaccin. Doar că cercetarea din România nu suferă din lipsa autopsiilor, ci din lipsa personalului specializat și din lipsa finanțării adecvate, care se traduce în lipsa unor aparaturi eficiente sau chiar lipsa echipamentelor de protecție.
Contactat telefonic, medicul pneumolog Viorel Mada, spune că nu știe să fie interzise autopsiile, în schimb susține că nu poți subestima riscul de infectare. Virusul rezistă după deces, iar în timpul procedurilor asupra corpului autopsiat se generează aerosoli – diverse particule microscopice suspendate în aer, inclusiv particule virale.
Spune că doar cei „foarte curioși” și-ar asuma riscul ăsta și că există măsuri de protecție și în alte situații, de exemplu anumite probe de laborator recoltate pentru alte analize (cum ar fi TBC) sunt testate pentru COVID înainte să fie procesate.
Deși autopsiile pentru cazurile de COID vin cu riscuri de infectare iar beneficiile se pot găsi doar în eventuale studii (care în România sunt dificil de făcut), influencerii și publicațiile care propagă dezinformare aveau nevoie de dovezi care să susțină conspirațiile care le aduc atenție și susținere. Iar dacă dovezile nu există, se pot inventa, manipulând informația și ascunzând realitatea.
Autor: Ciprian Cucu
