O bistrițeană, fostă directoare a unei Agenții BCR din municipiu, a fost condamnată de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce în mod ilegal s-a folosit de banii unor clienți VIP  ai băncii, în scopuri personale. Concret, femeia a accesat ilegal conturile acestora pentru a-și însuși bani, circa 62.000 lei, într-un moment de cumpănă financiară în care se găsea familia ei, fără să se gândească la alte soluții de rezolvare a problemei. Povestea a început în 2012 și s-a finalizat în 2014, când clienții afectați au prins de veste și i-au făcut plângere penală. Evident, bistrițeanca noastră și-a dat demisia de la instituția bancară, iar astăzi este președinta unei asociații ce are un centru rezidențial de persoane vârstnice.

Femeia, pe care noi o vom numi Amalia (n. r. – Amalia nu este numele real al fostei angajate BCR, și este ales pur și simplu aleator) era angajata BCR încă din 1999, iar în toamna anului 2008 a fost numită directorul agenției bancare din Bistrița, având ca atribuții și sarcini de serviciu: monitorizarea activității referitoare la operațiunile de decontări și plăți și validarea acestora, atât pentru clienții persoane fizice cât și pentru clienții persoane juridice; aprobarea dosarelor de creditare pentru persoanele fizice și juridice; contrasemnarea/ întocmirea documentelor pentru deschiderea conturilor persoane fizice și juridice; atribuții pe linia securității agenției și altele. Nu îi vom da numele real, din motive obiective, sperând că și-a înțeles greșeala și a înțeles să nu mai calce strâmb în viitor, indiferent de problemele financiare pe care le-ar întâmpina. Întotdeauna există o cale de rezolvare, una legală. Ceea ce ne interesează pe noi, este cazul în sine, prin care să arătăm cititorilor cât de ușor le pot fi accesate conturile chiar de angajații băncilor, într-un moment de iresponsabilitate.

Banul, ochiul dracului! Nu-l ai, îl iei pe al altuia

Problemele pentru Amalia au început în 2012, la 4 ani după ce a preluat conducerea agenției bancare bistrițene. Tocmai în acel an, doi bistrițeni, clienți ai băncii din categoria VIP, și-au constituit depozite în numerar la această bancă, în lei respectiv în euro, în baza ofertei făcută de bancă de a primi o dobândă mai mare decât cea a depozitelor clasice, clienți pe care Amalia îi avea în portofoliu, astfel că avea acces la datele de identificare ale acestora, știa ce operațiuni bancare efectuau aceștia și ce sume de bani dețineau în conturi.

Evident, acest caz a fost preluat de procurorii DIICOT, care au acuzat-o pe femeie de acces fără drept la un sistem informatic în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, și de participație improprie la neglijență în serviciu.

Spre sfârșitul anului 2012, Amalia a intrat într-o criză financiară, datorită unor cheltuieli ocazionate de construirea unei case de locuit și plata ratelor bancare aferente unui credit imobiliar pe care 1-a contractat în cursul anului 2008, precum și a unor datorii către bugetul statului ale societății soțului ei. Datoriile firmei cu pricina nu erau foarte mari la acea vreme, în condițiile în care per total suma se cifra la aproape 3.200 de lei. E drept de ani buni nu exista nicio cifră de afaceri, deci nici profit, ci doar datorii și pierderi. Numai că după atâția ani, datoriile nu au fost plătite și au ajuns la peste 8.100 lei.

Astfel, în 2012, ajunsă în acest punct, pentru a-și rezolva problemele financiare, Amalia a luat decizia de a se “împrumuta” din conturile clienților. A retras sume relativ mici, cu gândul de a le depune la loc, numai că asta nu s-a întâmplat. A ajuns ca timp de un an să facă nu mai puțin de 40 de retrageri de la ATM. Până să facă retragerile, Amalia a solicitat în numele clientului, dar fără știrea acestuia, deci ilegal, un card bancar atașat contului acestuia.

“În continuare, în perioada următoare de cca 9 luni de zile, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpata a procedat personal la accesarea fără drept a sistemului informatic al BCR SA care deservea ATM-urile din țară, printre care mai multe ATM-uri din mun. Bistrița, pe baza cardului bancar eliberat pe numele persoanei vătămate B.B., prin tastarea codului PIN aferent, și a efectuat mai multe retrageri de numerar din contul curent al persoanei vătămate, fără acordul acesteia, inculpata utilizând de fiecare dată fără drept cardul de debit pe care îl introducea în ATM-uri și tasta apoi codul PIN.

Astfel inculpata a efectuat în intervalul de 11.12.2012 – 09.09 2013 un număr de 40 de operațiuni de accesare neautorizată, fără drept, a sistemului informatic al BCR SA, în modalitatea descrisă, folosindu-se de cardul de debit emis pe numele persoanei vătămate, după care a efectuat 40 de operațiuni de retragere de numerar din contul persoanei vătămate B.B, în sumă totală de 62.740 lei”, au arătat procurorii DIICOT în rechizitoriu.

A astupat o gaură și a făcut alta

În august 2013, B.B. – titularul contului – a anunțat-o telefonic pe Amalia că va trece pe la ea pe la bancă deoarece trebuie să efectueze o plată din contul său bancar deschis la BCR. Evident, femeia a intrat în vrie, dându-și seama că ar putea fi descoperită. În acel moment a găsit o altă soluție, la fel de nelegală: să ia bani din contul altui client VIP, în care se aflau economii în euro, și ale cărui date de identificare și parolă le cunoștea.

“Pentru a putea dispune de suma de bani existentă în contul bancar al persoanei vătămate C.C. deschis la BCR SA și pentru a efectua transferul neautorizat de fonduri, cunoscând și având acces în virtutea atribuțiilor de serviciu la datele de identificare ale titularei contului, inculpata a efectuat următoarele activități:

– a dispus, fără acordul clientei C.C., închiderea depozitului în valută al acesteia, în cuantum de 21.064 euro. Tehnic, inculpata a introdus în sistemul informatic al BCR SA o solicitare în numele clientei C.C. pentru închiderea acestui depozit în valută, ocazie cu care a emis în format electronic documentul/formularul care trebuia semnat de către client, intitulat „Solicitare pentru efectuarea de operațiuni bancare la ghișeu”, cu numărul xx/28.08.2013, prin completarea acestuia în format electronic, listarea înscrisului pe format de hârtie și semnarea lui în fals în numele persoanei vătămate C.C., cu o semnătură executată „din fantezie”, la rubrica „Semnătura clientului”. Apoi, inculpata a semnat documentul și la rubrica „Confirm identitatea clientului”, deși persoana vătămată C.C. nu era de față și nu avea cunoștință despre această solicitare, atestând astfel o operațiune nereală(f.48). Prin acest înscris fals emis de inculpata, se autoriza lichidarea contului de depozit pe termen al persoanei vătămate C.C., se putea apoi schimba integral sau parțial suma în lei și se crea posibilitatea virării sumei dorite către orice cont – inclusiv către contul persoanei vătămate B.B.;

– a dispus, fără acordul clientei C.C., efectuarea unui schimb valutar pentru suma de 14.000 euro în RON, după care pretinzând că are acordul titularei contului, inculpata i-a solicitat martorei XX, care era subordonata sa, să valideze această operațiune care în mod normal se făcea în prezența titularului contului, și care, prezumând în mod neglijent că inculpata este de bună credință și efectuează operațiunile în baza acordului titularei contului, a validat operațiunea. (…) Tehnic, aceasta a listat un document de licitație, care ar fi trebuit semnat de către clienta C.C., document care însă nu a fost semnat de către aceasta și nici nu s-a mai găsit în arhiva băncii (probabil a fost luat de inculpata și „prin grija” acesteia a dispărut)”, au arătat procurorii.

Astfel, Amalia a retras 14.000 de euro, pe care i-a schimbat în lei și i-a depus în contul clientului B.B., care când a ajuns la bancă a putut face operațiunile dorite, fără să bănuiască ce se întâmplase de fapt.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă

Numai că, în martie 2014 a căzut bomba pentru Amalia. Clientul care avea contul în euro, C.C., s-a prezentat la o altă agenție BCR din Bistrița pentru a verifica starea contului și a descoperit lipsa celor 14.000 de euro, care au fost transferați către B.B., persoană pe care nu o cunoștea. Drept urmare, a trimis o solicitare către centrala BCR pentru verificarea situației și recuperarea sumei. Așa a aflat de “operațiunile” Amaliei și celălalt client din al cărui cont directoarea BCR “împrumutase” bani, care și el a depus o sesizare către centrala băncii. Urmarea, Amalia a demisionat, însă înainte a returnat toți banii clientului C.C. De unde a făcut rost de bani de data aceasta, este un mister.

Inițial, femeie a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției, care în final a fost respins de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Procurorii au atacat în apel, deoarece și-au dat seama că de fapt, prin respectivul acord “s-a stabilit o pedeapsă pentru săvârșirea unei fapte ce nu mai este prevăzută de legea penală – participație improprie la neglijență în serviciu, prev. de art. 31 alin. 2 C .pen. din 1968 raportat la art. 249 alin. 1 C .pen. din 1968 – în condițiile în care îndatoririle de serviciu ce s-au reținut a fi fost încălcate (efectuarea schimburilor valutare și transferul de fonduri) erau prevăzute de regulamentul intern al băncii, or, după intervenția Curții Constituționale prin Decizia nr. 518/2017 este clar că această faptă nu mai poate întruni elementele constitutive ale acestei infracțiuni, impunându-se o soluție de clasare și, nicidecum, stabilirea unei pedepse”.

Magistrații clujeni au admis apelul și au retrimis rechizitoriul înapoi la DIICOT pentru continuarea urmăririi penale. Ulterior, dosarul a ajuns iar pe masa judecătorilor de la tribunalul bistrițean care au stabilit pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare pentru fosta directoare de bancă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here