Magistraţii romani sunt condusi de doua doamne
La inceputul acestui an, pe 6 ianuarie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au schimbat conducerea instituţiei. In locul judecatorului Horaţiu Dumbrava, ca presedinte al CSM a fost aleasa judecatoarea Alina Ghica, de la Curtea de Apel Bucuresti, care va fi secondata de procuroarea bacaoanca Oana Haineala care, inainte de a fi fost aleasa in consiliu, conducea anchete la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov. Ghica si Haineala au candidat in tandem si au fost alese chiar daca si-au anunţat candidaturile cu cateva minute inainte ca membrii CSM sa isi exprime votul.
Inceputul lui 2012 i-a marcat pe magistraţi si pe justiţiabili cu o noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecatorul Horaţiu Dumbrava si-a luat “La revedere!” de la aceasta funcţie, mulţumindu-le, intr-un discurs, celor care au pus beţe in roate Consiliului. In aceeasi zi, membrii consiliului au organizat alegeri pentru ocuparea acestei funcţii. Anul trecut, alegerile CSM au fost marcate de “artificii” aparute in presa, cu interviuri si declaraţii care preconizau ca “cei trei muschetari”, interpretaţi de magistraţii Horaţiu Dumbrava, Cristi Danileţ si Adrian Neacsu ii vor face Justiţiei si CSM-ului un lifting cerut de concreteţea care se derula in salile de judecata si de comisarii europeni. Acest lucru, nu s-a intamplat, insa la inceputul acestui an alegerea noii conduceri CSM s-a facut cu “batista pe ţambal”. Judecatoarea Alina Ghica si procuroarea Oana Haineala si-au depus candidaturile in tandem cu scurt timp inainte ca alegerile sa aiba loc si, in mod uimitor, ele au fost alese: Ghica, sef al CSM, iar Haineala, drept vicepresedinte al Consiliului.
Cine ii conduce pe magistraţi
CV-ul noului sef al CSM arata ca Alina Nicoleta Ghica are 36 de ani si este membru al CSM din septembrie anul trecut. Intre 06 mai 2010 si 06 septembrie 2011 a ocupat funcţia de Presedinte al Secţiei a VIII a Curţii de Apel Bucuresti, nu inainte ca timp de circa trei ani sa fie judecator la aceasta instanţa. Intre 01 noiembrie 2006 si 01 octombrie 2007, ea a fost judecator la Secţia a VIII a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti. Intre 15 mai 2001 si 01 noiembrie 2006 ea a fost procuror Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, iar in 1989, dupa ce a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti, Ghica a lucrat ca judecator, timp de circa 2 ani la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti. Conform CV-ului, in afara de Facultatea de Drept, formarea ei a constat la participarea la 8 seminarii, cunoaste limbile engleza si spaniola, se mandreste cu “Spirit practic”, este “Sociabila, comunicativa, foarte receptiva” si are carnet de sofer categoria B.
Ghica se afla in “sfera de protecţie” a fostului presedinte al CSM, Dan Lupascu, care a si sprijinit-o in candidatura pe care ea si-a depus-o la CSM in septembrie anul trecut. De altfel, proiectul depus de Alina Ghica la candidatura pentru sefia CSM are foarte multe in comun cu proiectele semnate de Dan Lupascu. Conform declaraţiei de avere, Catalin-Adrian, soţul ei, este avocat, iar ea a castigat “aproximativ 60.000 de lei”. Are credite de 94.000 de euro, doua case, trei terenuri si o masina Hyundai.
Noul vicepresedinte CSM, Andreea Schimdt Haineala face parte din consiliu din ianuarie 2011, cand a fost aleasa din partea parchetelor de pe langa tribunale, pentru un mandat de 6 ani. De asemenea, ea este si Coordonator al Comisiei pentru relaţia cu UE si organizaţiile internaţionale din cadrul CSM. Pentru aceasta funcţie, ea nu a avut contracandidat si a obţinut 11 voturi din partea celorlalţi membri CSM. Numele ei a fost amintit in cateva dosare mai sensibile. L-a achitat pe fostul prim-procuror Stelian Olteanu de la Parchetul de pe langa Tribunalul Neamţ care a fost arestat preventiv de secţia Militara din DNA pentru fals si diferite fapte de corupţie
CV vicepresedintelui CSM arata ca are 35 de ani si din 1998, dupa terminarea Facultaţii de Drept din cadrul Universitaţii Alexandru Ioan Cuza din Iasi, evoluţia ei profesionala a starnit multe invidii. Cateva luni a profesat avocatura, apoi din mai 1998 pana in 21.05.2007 a fost procuror. In circa 10 ani, Haineala a urca treptele ierarhice, de la Procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau pana la Prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau. In urmatorii doi ani a ocupat funcţiile de “Persoana de contact din cadrul Ministerului Justiţiei pentru SECI Centre (Southeast European Cooperative Initiative, Regional Centre for Combating Trans-Border Crime) de la Bucuresti”, apoi “Reprezentantul Ministerul Justiţiei la Comitetul de experţi privind prevenirea si combaterea spalarii banilor (Moneyval), de pe langa Consiliul Europei” pana a ajuns sa fie Director al Direcţiei pentru Relaţia cu Ministerul Public si de prevenire a criminalitaţii si a corupţiei, Ministerul Justiţiei si Libertaţilor Cetaţenesti. In 2010 a ajuns Consilier de stat in cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului, din cadrul MAI, iar in anul urmator a fost Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, cu grad profesional de
parchet de pe langa curtea de apel, fiind specializata pe instrumentarea cauzelor avand ca obiect infracţiuni de spalare de bani. Peste toate aceste funcţii, Haineala a invaţat araba, italiana, franceza si engleza, a facut doua master-uri, a publicat articole si a participat la conferinţe si seminarii. are un teren, o casa si doua masini, credite de aproximativ 100.000 de euro si a castigat, impreuna cu soţul ei, circa 150.000 de lei. Soţul vicepresedintelui CSM este director la SNTGN (Transgaz) si consilier prezidenţial.
Mulţumiri “Poienii lui Iocan”
In discursul prin care judecatorul Horaţiu Dumbrava si-a luat ramas bun de la funcţia de sef al CSM s-au strecurat si o serie de persoane care prin exercitarea funcţiilor pe care le deţin au pus sub semnul intrebarii independenţa Justiţiei care ar trebui exprimata prin funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. In discursul lui Dumbrava au fost amintiţi, ”in al doilea rand”, “Traian Basescu, pentru faptul ca, in momente de cumpana pentru funcţionarea CSM – cu consecinţe incalculabile pentru sistemul de justiţie daca CSM ar fi ramas in blocaj instituţional –, a inţeles sa se manifeste ca un mediator intre autoritaţile si instituţiile statului (!)”. Apoi, in ordine descrescatoare, fostul presedinte al CSM le-a mai mulţumit lui “Emil Boc si Ministrului de Justiţie, domnul Catalin Predoiu, pentru colaborarea pe care CSM a avut-o in acest an care a trecut. Proiectele importante demarate poate ca au nascut, uneori, asperitaţi de natura argumentativa, ceea ce, spun eu, e normal intr-o societate in care lucrurile se fac transparent si nu dupa usile inchise. Insa ceea ce conteaza, la final, cel puţin asta e concluzia mea, e faptul ca am demonstrat cu toţii ca prioritar nu este egoismul instituţional, ci concentrarea eforturilor noastre pe obiective importante pentru justiţie, pentru justiţiabili”. Nu in ultimul rand, Dumbrava le-a mai mulţumit deputaţilor si senatorilor care, la inceputul anului trecut, au tergiversat in mod deliberat validarea membrilor CSM. “Ţin sa mulţumesc Parlamentului, in special deputaţilor si senatorilor din comisiile juridice ale celor doua camere, cu care am reusit colaborari instituţionale de substanţa, in contextul unor acte normative esenţiale pentru justiţie si pentru societatea romaneasca”, a declarat Dumbrava. In penultimul rand, fost sef al CSM i-a mulţumit Procurorului General, doamna Codruţa Kovesi, “atitudinile transante si integre, ca membru de drept, dar si in raport cu excelenta colaborare instituţionala pe care am avut-o pe parcursul mandatului pe care l-am exercitat”.
Razvan Robu
