Oficialii ruși au calificat drept „distructivă” decizia Statelor Unite de a trimite 3.000 de militari în Europa de Est, după ce, miercuri, Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că încearcă să atragă Rusia într-un război cu Ucraina.
Iată cele mai noi informații legate de criza din Ucraina:
UPDATE ora 12.35 Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters.
“Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia ”îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată”.
UPDATE ora 12.10 Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate “este despre securitatea spaţiului euro-atlantic” în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să se continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei.
“Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului”, a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian.
Ministrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.
UPDATE ora 11.30 Până la două milioane de persoane care trăiesc în apropiere de linia frontului din estul Ucrainei riscă să fie strămutate în cazul intensificării luptelor, a alertat joi Consiliul norvegian pentru refugiaţi, informează AFP.
“Vieţile şi securitatea a milioane de persoane din estul Ucrainei sunt în suspans, în condiţiile în care ne aşteptăm la un progres politic pentru a ieşi din acest impas”, a subliniat secretarul general al acestui ONG, Jan Egeland, într-un comunicat. “Nu trebuie să subestimăm suferinţa umană pe care o generează un conflict reaprins, aceasta ar creşte numărul de victime civile, ar suscita strămutări masive şi ar cauza o creştere a nevoilor umanitare”, a spus el.
UPDATE ora 11.15 Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a sosit joi în Belarus pentru a verifica pregătirile militarilor ruşi şi belaruşi în vederea exerciţiilor comune de luna aceasta, transmite agenţia Interfax, preluată de Reuters.
Şoigu se va întâlni şi cu preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat Ministerul Apărării de la Moscova.
Activităţile militare ale Rusiei sunt urmărite cu atenţie de Occident, în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Concentrarea de trupe ruse la frontierele ucrainene a provocat îngrijorare privind o posibilă invazie.
În vederea exerciţiilor din 10-20 februarie, Rusia a dislocat efective şi echipamente militare neprecizate în Belarus, care are de asemenea graniţă cu Ucraina.
UPDATE ora 11.05 Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea joi o activitate diplomatică intensă pe tema crizei dintre Moscova şi Kiev, urmând să poarte convorbiri telefonice cu omologii săi din Rusia, Vladimir Putin, Ucraina, Volodimir Zelenski, şi Polonia, Andrzej Duda, după ce miercuri seară a discutat şi cu preşedintele american Joe Biden, transmite EFE.
În discuţia cu Biden, cei doi lideri au căzut de acord că este nevoie să se profite de progresele făcute săptămâna trecută în cadrul aşa-numitului format Normandia (la care participă Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania) pe tema conflictului din regiunea separatistă ucraineană Donbas.
Progresele constau în principal într-un “sprijin necondiţionat pentru încetarea focului” şi în convocarea unei noi reuniuni de consilieri diplomatici ai celor patru ţări participante la acest format în termen de circa 10 zile la Berlin, după modelul discuţiei organizate săptămâna trecută la Paris, potrivit Palatului Elysee.
Macron a discutat deja separat cu Putin şi cu Zelenski în data de 28 ianuarie, însă o va face din nou joi după-amiază, păstrând aceeaşi ordine.
Înainte de aceasta, preşedintele francez va discuta la prânz cu Duda, un partener european deosebit de sensibil în această criză, datorită poziţiei sale geografice, învecinându-se atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, şi din cauza reticenţelor sale istorice faţă de tot ceea ce vine de la Moscova, notează EFE.
UPDATE ora 08.50 Desfăşurarea trupelor americane în Europa arată Rusiei că are motive de îngrijorare, i-a declarat, miercuri, lui Matthew Chance de la CNN purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, scrie agenţia TASS.
„SUA continuă de facto să crească tensiunea în Europa”, a spus Peskov, adăugând că desfăşurarea reprezintă „cea mai bună dovadă că noi, Rusia, avem motive evidente de a fi îngrijoraţi”.
Miercuri, Pentagonul a anunţat desfăşurări suplimentare militare americane în Europa de Est.
Acestea vor include aproximativ 2.000 de soldaţi americani în Polonia şi alte câteva mii în ţările din sud-estul NATO, inclusiv în România.
UPDATE ora 08.40 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita, joi, pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză, potrivit Reuters.
Oficialul turc a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.
Rusia a negat orice plan de a invada Ucraina pe fondul îngrijorării multor naţiuni occidentale cu privire la formarea a peste 100.000 de trupe în apropierea graniţei, dar a cerut garanţii de securitate majore din partea Occidentului.
Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.
Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.
Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.
„Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.
–
Între timp, se fac în continuare eforturi la nivel diplomatic pentru a calma situația de la granița Ucrainei. Cancelarul Germaniei a anunțat că va face o vizită la Moscova pentru a discuta cu Putin.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, se declară îngrijorat de situație, dar speră ca prin discuții să aducă Moscova mai aproape de Washington și de Occident.
Oficialii din cadrul Ministerului rus de Externe au catalogat decizia Statelor Unite de a trimite trupe în România și Polonia drept o măsură „nejustificată, distructivă, care creşte tensiunile militare”.
Casa Albă spune că perioada de ședere a trupelor americane în Europa de Est depinde de comportamentul Rusiei din următoarea perioadă.
Rusia nu pune mare preț pe diplomația britanică
Jen Psaki, purtătoare de cuvant la Casa Albă: „Prezența trupelor nu este permanentă, nu avem intenția de a le menține permanent. Mai mult, avem deja trupe în toate aceste țări în care vom face o suplimentare acum. Dacă Rusia decide să dezescaladeze conflictul, să facă pași în acest sens, asta va avea un impact asupra poziției trupelor în alte părți din regiune”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a mai declarat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca fiind „iminentă” – un termen prin care s-a transmis un mesaj diferit față de ceea ce-și dorea administrația Biden.
După discuțiile telefonice avute cu Putin, președintele Franței se arată tot mai preocupat de situația de la granița Ucrainei.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Evident, sunt foarte îngrijorat de situația din teren. Am avut multe discuții în ultimele zile cu omologii mei europeni, cu președintele Putin, cu președintele Zelenskiy”.
Emmanuel Macron a mai precizat că nu exclude o deplasare la Moscova, însă totul va depinde de progresul discuţiilor din următoarea perioadă.
Și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a reușit să discute, miercuri, la telefon cu Putin după trei zile de încercări. Potrivit unor surse oficiale, cei doi au convenit asupra necesităţii de a ajunge la o soluţionare „paşnică” a crizei ucrainene. Numai că un înalt diplomat rus a spus că Rusia nu pune mare preț pe diplomația britanică.
Dmitry Polyanskiy, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU: „Mereu este loc pentru diplomație, dar, cinstit, noi nu avem încredere în diplomația britanică. În ultimii ani, diplomaţia s-a dovedit, în opinia mea, absolut bună de nimic”.
Olanda a promis sprijin Ucrainei
Și cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că va merge la Moscova pentru a discuta față-n față cu Putin despre această situație, dar nu înainte de vizita de la Washington, programată pentru săptămâna viitoare.
Într-o vizită la Kiev, premierul Olandei a promis sprijin Ucrainei pentru securitatea cibernetică.
Mark Rutte, premierul Olandei: „Un pachet mai mare de sancțiuni pentru Rusia se află în lucru la nivelul țărilor europene și al Statelor Unite. Dar între timp, Ţările de Jos vom sprijini Ucraina cum putem, spre exemplu, vorbim de asistență din partea Olandei pentru a apăra Ucraina de atacuri cibernetice”.
Luna trecută, Ucraina a fost afectată de un atac informatic serios care viza piratarea website-urile guvernului. Atacul a fost atribuit Rusiei.
Sursa: stirileprotv.ro
Citește și: Ce spune Arafat despre eliminarea tuturor restricțiilor
