Corupţie fără corupţi

O administraţie eficientă, democratică şi transparentă este un obiectiv de importanţă majoră pentru un stat care doreşte cu adevărat să construiască ceea ce definim prin sintagma atât de des uzitată – statul de drept.

În această idee, obiectivul României în materie de dezvoltare durabilă şi reală ar tebui urmărit cu consecveţă în special pe planul legislativ, unde se pare că sunt multe de făcut, fie şi numai pentru a nu ajunge în situaţia de a nu fi trecuţi pe „lista monitorizaţilor” din comunitatea europeană. În acest sens este suficient să menţionăm două capitole din Programul de Guvernare: „Reforma administraţiei publice” şi ”Politici anticorupţie”, pe care le putem numi prioritare. Acesta ar putea fi şi obiectivul prioritar al „Strategiei de Reformă a Administraţiei Publice” şi deci al Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2005-2007 şi 2008-2010.

Corupţia, nodul gordian al dezvoltării democratice

ÎN Decizia Comisiei Europene nr. 2006/928/CE din decembrie 2006 se precizează patru condiţii cu privire la realizarea în perioada post-aderare a unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală. În Raportul Comisiei Europene privind evoluţia măsurilor ce acompaniază România după aderare, publicat în iunie 2007, se recomandă elaborarea unei strategii anticorupţie. Prin HG nr. 231/30.03.2005 a fost adoptată SNA 2005-2007 şi planul de acţiune pentru îndeplinirea acesteia în această perioadă. Măsurile adoptate au avut ca scop principal armonizarea legislativă, pe de o parte, iar pe de altă parte prevenirea, combaterea şi cooperarea internă şi internaţională în materie de anticorupţie. În urma întrunirii în octombrie 2007 a grupului inter-instituţional responsabil cu elaborarea strategiei şi a planului de acţiune aferent, acesta au luat forma actuală care acoperă în timp perioada 2008 – 2010.

Centrul Naţional pentru Integritate (CNI) a organizat în toate judeţele dezbateri pe această tematică, urmărind obiective interesante în domeniu. Printre acestea se află şi sprijinul cetăţenilor pentru a interacţiona cu MIRA, încurajarea tineretului în sprijinul luptei anticorupţie, asistarea tehnică în domeniul prevenirii corupţiei şi altele. O realizare deosebită a CNI este dezvoltarea a 32 de grupuri de acţiune anticorupţie în 31 de judeţe ale ţării – Argeş, Brăila, Vâlcea, Dâmboviţa, Constanţa, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Vaslui, Hunedoara, Bihor, Alba, Giurgiu, Bacău, Galaţi, Călăraşi, Ialomiţa, Dolj, Prahova, Covasna, Vâlcea, Neamţ, Vrancea, Olt, Sibiu, Caraş-Severin, Arad, Timiş, Iaşi, Suceava, Botoşani şi Braşov – în cadrul cărora au fost dezbătute măsurile necesare pentru îmbunătăţirea şi creşterea eficienţei instituţiilor de la nivel local şi central în prevenirea corupţiei.

Pe această temă, la Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a avut loc recent o asemenea întâlnire cu înalţi responsabili din cadrul CNI, în frunte cu directorul coordonator Alexandru Cumpănaşu.

În deschiderea programului, acesta a prezentat scopurile esenţiale ale întâlnirii cu responsabilii în domeniu din Bistriţa, arătând importanţa sporirii transparenţei, integrităţii şi responsabilităţii activităţii actualilor şi viitorilor magistraţi în procesul de reformă din acest domeniu.

La dezbatere au participat reprezentanţi ai instituţiilor interesate în domeniul prevenirii corupţiei, care la îndemnul directorului s-au prezentat cu nume şi responsabilitatea pe care o au. Surpriză însă, dintre cei ce trebuiau să fie prezenţi la o asemenea activitate lipsea piesa de bază – reprezentanţii justiţiei din judeţul nostru. Dacă avem în vedere că programul însuşi se numeşte „Transparenţă în integritate şi justiţie”, iar printre organizatori este şi Ministerul Justiţiei, prezenţa celor ce chiar ar trebui să fie puţin mai transparenţi, dacă nu foarte interesaţi de acest aspect a lăsat de dorit. De altfel, Alexandru Cumpănaşu nu s-a putut abţine să nu facă o remarcă vizavi de lipsa justiţiabililor bistriţeni, acesta apreciind că justiţia bistriţeană nu are nicio problemă devreme ce nu a luat parte la dezbateri.

După constatarea de rigoare amintită şi prezentarea obiectivelor întâlnirii, s-a cerut participanţilor să-şi facă cunoscute problemele în materie pentru a se putea lua anumite măsuri pe baza acestora. Primul care şi-a exprimat opiniile a fost comisarul şef Ioan Bugnar, şeful Biroului Anticorupţie Bistriţa-Năsăud. Acesta a apreciat prevederile excesiv de centralizate ale legislaţiei, în sensul acreditării cu atribuţiuni în domeniul instrumentării unor cazuri de corupţie. Competenţele locale sunt dependente de instituţii superioare ierarhic, ceea ce limitează intervenţia rapidă şi eficientă în cazurile de corupţie. De altfel, sunt suficiente goluri în legislaţie şi pe alte domenii, nu numai în cel al corupţiei. Uneori, chiar în prevederile legilor nou adoptate se găsesc prevederi care te duc cu gândul la faptul că s-au făcut special ca să poată fi interpretate după ureche.

Următorul care şi-a expus punctul de vedere în materie a fost şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud (IPJ BN), comisar şef de poliţie Ioan Sidor Bodescu, care a arătat că nu a avut cazuri de corupţie de când conduce această instituţie. Declaraţia a stârnit zâmbete ironice mai ales reprezentanţilor mass-media prezenţi la acest eveniment. Dar, probabil că aşa este corupţia noastră – fără corupţi.

Totuşi, suntem convinşi că punctele de vedere ale participanţilor au găsit locul fertil pentru a fi luate în considerare şi a furniza material pentru concluzii ce-şi vor găsi loc în îmbunătăţirea activităţilor desfăşurate pe domeniul de integritate şi al combaterii corupţiei, domeniu în care ne situăm pe locuri deloc fruntaşe în Europa ,din păcate.

Printre altele s-au arătat şi unele centralizări excesive în materie de legislaţie rutieră, cu referire concretă la înregistrarea autovehiculelor. Chiar s-a dat exemplul eliberării numerelor provizorii, cu care se poate circula doar 30 de zile, timp în care este necesară şi verificarea tehnică şi eventual omologarea autovehicolului. Aici, tot din lipsă de timp se fac progamări care durează peste acest timp. Într-un asemenea caz, proprietarul este nevoit să mai plătească o dată numerele de înmatriculare provizorii. S-au întâlnit cazuri în care cei în cauză au încercat să ofere „recompense” pentru a se interveni în urgentarea formalităţilor. S-a prezentat opinia că şi pe plan local sunt specialişti ce ar putea efectua verificările aflate în competenţa unor împuterniciţi aflaţi în capitală, şi care ar putea rezolva problemele înainte de termenul fatidic de 30 de zile.

 
Alexandru Tohati