Consilierul local al PNL, Alin Seserman intră cursa internă a PNL pentru a fi candidatul partidului la Primăria Bistrița

Consilierul local al PNL, Alin Seserman intră cursa internă a PNL pentru a fi candidatul partidului la Primăria Bistrița deoarece, consideră că poate aduce „o viziune proaspătă și coerentă pentru oraș”.

Acesta face politică de 20 de ani, este activ la concerte, meciuri, îî place sportul, cititul, înotul, și șahul.
Acesta dorește o strategie coerentă și unitară pentru transportul local.

„Decongestionarea și fluidizarea traficului nu se poate face fără modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport în comun și încurajarea continuă a mijloacelor alternative de deplasare: bicicleta și mersul pe jos. Reducerea utilizării zilnice a autoturismului personal aduce multiple beneficii demonstrate statistic în ultimele decenii dar trebuie încurajată prin oferirea de alternative sigure și civilizate, nu prin măsuri punitive.
Capacitatea rutieră a străzilor din Bistrița este limitată și uneori insuficientă. Este nevoie de o strategie de extindere și modernizare a rețelei de transport în comun și totodată de creșterea calității și a siguranței în aceste mijloace de transport. Impunerea unui regulament de bună purtare în autobuze, reabilitarea stațiilor și extinderea rețelei de transport spre zone care sunt inaccesibile în acest moment ar face rețeaua publică de transport mai atractivă și convenabilă pentru bistrițeni.
Despre încurajarea bicicletei ca mijloc de transport s-a discutat mult în ultimii ani, măsurile concrete însă se lasă în continuare așteptate. Dincolo de studiile de sertar implementarea unei rețele de piste dedicate nu a început și nu s-a profitat de ocaziile apărute odată cu reabilitarea șoselelor din oraș”, consideră Seserman.

De asemenea, un număr important de baze sportive trebuie valorificate, iar un număr mare de foste puncte termice pot fi săli de sport în cartierele respective.

„Cu foarte mici investiții se pot deschide posibilități de a practica sportul preferat aproape de locuința proprie fie că vorbim de instalarea unor coșuri de baschet sau amenajarea unor spații pentru gimnastică, tenis de masă. Susținerea sportului de performanță este importantă pentru a atrage generațiile de copii să facă sport, pentru a preveni sedentarismul.
Una din deciziile importante care trebuie luată se referă la recuperarea bazelor strategice ale orașului. Baza sportivă care a fost deținută de echipa Gloria Bistrița și eventuala preluare a patrimoniului echipei pentru a prîntâmpina o situație nefavorabilă orașului prin preluarea bazei materiale de către dezvoltatori imobiliari sau alte grupuri de interese financiare. Alte baze pe care le-am menționat ca propuneri de a fi preluate și modernizate sunt baza CFR, Ario, Mecanica, care sunt abandonate și care merită repuse în circuitul sportiv. Unul din proiectele importante care poate reanima o întreagă zonă aflată în apropierea centrului orașului este construcția unei noi mari baze sportive pe strada Zefirului, pe cele 3,2 ha unde a funcționat uzina termică, cu teren sintetic de mari dimensiuni și alte terenuri de sport. Baza ar cuprinde noi zone cu piste de alergare, coșuri de baschet, badminton, spații pentru copii dar și pentru părinții care îi însoțesc pe terenurile de sport și care doresc să facă mișcare o oră sau mai mult și alte facilități pentru cei care doresc să facă mișcare.

Fără a face un clasament al priorităților putem evidenția câteva din propunerile care pot spori interesul pentru sport și pentru a dezvolta sănătos generațiile de tineri.

-Constructia și modernizarea de noi baze sportive
-Amenajarea în regim public a terenurilor de sport din incinta şcolilor
-Susținerea sportului de masă și a performanțelor sportive, a cluburilor de fotbal, handbal, tenis, rugby s.a.
-Înfiinţarea unei echipe de fotbal în subordinea Consiliului Local şi finanţarea acesteia pentru a promova în ligiile superioare şi pentru a atrage cât mai mulţi copii să practice acest sport.
-Amenajarea unor piste de alergare.
-Susținerea unor proiecte urbane în weekend, de promovare a mișcării fizice și de sănătate gen plimbare cu bicicleta în jurul orașului, orașul văzut mergînd pe jos, invitație la drumeție în pădurile orașului, organizarea de evenimente şi acţiuni sportive pentru promovarea mişcării şi a unui mod de viaţă sănătos”, mai consideră Alin.

Cât de spre programul cultural local, consilierul local, consideră că este plin de evenimente fără impact, fără rezultate măsurabile pe termen mediu și lung.

„Fondurile pentru cultură sunt răsfirate pentru o mulțime de proiecte și evenimente mărunte, trecătoare, care nu se dezvoltă și nu dezvoltă orașul.E nevoie de o regândire a calendarului, de diversificare și spargere a monopolului evenimentelor gratuite organizate de Primărie și Centrul Cultural Municipal. Putem învăța foarte multe din succesul altor orașe ca Sibiul, Clujul, Timișoara sau Alba Iulia care colaborează cu alți organizatori pentru a asigura o viață culturală completă, diversă, cu evenimente vizibile la nivel național și atractivă pentru turiști. Cultura totodată este foarte importantă în modelarea societății și, cu atât mai mult, autoritățile publice trebuie să promoveze prin acestea mentalități și valori benefice pentru viitorul comunității”, adaugă Alin.

Și dacă tot vorbim de proiecte și de ceea ce înseamnă viitor, școliile sunt importante, investiția în educație fiind sigură.

„Cred că nu trebuie așteptat câțiva ani pentru a finaliza proiectele de investiții în clădirile școlilor sau pentru a avea dotări moderne. Limitarea la resursele de care dispune astăzi orașul este o greșeală strategică. Atât fondurile nerambursabile cât și cele rambursabile trebuie accesate rapid pentru a aduce toate școlile la un standard ridicat.

Este importantă asigurarea egalității de șanse a copiilor indiferent de zone sau statut social. Astăzi există decalaje mari între unitățile de învățământ. Dezechilibrele evidente din școlile bistrițene produc efecte negative pe termen îndelungat. Şantierele nesfârșite fac ca generații întregi de elevi să nu beneficieze de condiții normale de educație.Consecințele sunt dramatice și din perspectiva faptului că unele au spații foarte generoase dar nu au elevi (Generală nr. 4), iar altele beneficiază de prestigiu și sunt foarte aglomerate, cu spații insuficiente sau insalubre, în construcție de câțiva ani. Modernizarea școlilor din oraș este o prioritate pentru mine, în primul rând ca tată și bistrițean”, precizează Alin Seserman.

Însă acesta nu se oprește aici și merge mai departe, adăugând că dezbaterile publice trebuie să fie reale, nu doar o formalitate și să exprime opinia a cât mai multor bistrițeni „fie că vorbim de proiectele de dezvoltare, urbanism, extinderea orașului sau amenajarea centrului orașului unde tot mai mulți bistrițeni își petrec timpul liber”.

„Deciziile privind aprobarea de zone pietonale, a locurilor de desfășurare a evenimentelor culturale sau de orice fel trebuie cunoscute și dezbătute onest.
În prezent de multe ori unele opinii personale sunt prezentate ca fiind vocea majorității în lipsa unei transparențe decizionale. Falsele probleme sunt declarate proiecte de sfulet, dorințe și urgențe ale bistrițenilor fiind invocată mereu susținerea publică care de fapt este stăruința unei persoane față de un subiect sau față de un proiect eminamente personal.
Deschiderea față de dezbateri, capacitatea de a recunoaște și a integra proiectele valoroase inițiate de cetățeni (precum și sugestiile și modificările care îmbunătățesc proiecte existente), respectul față de societatea civilă și încurajarea acesteia, toate acestea sunt condiții necesare pentru dinamizarea orașului, pentru menținerea și dezvoltarea spiritului democratic în administrația Bistriței”.

Consilierul, mai are un argument legat și de piețe, de unde bineînțeles își fac cumpărături mare parte a bistrițeniilor care vor ceva eco.

„Piața locală de produse agro-alimentare trebuie să fie un loc curat, primitor, cu temperatură controlată, spații de depozitare și prezentare la un nivel ridicat. Pentru a avea produse proaspete și certificate, este nevoie de o implicare activă a primăriei, pentru a înlătura specula și a evidenția și susține producătorul adevărat”, consideră Seserman.

Dar să nu uităm de viitorul țării, și anume de tineri.

„Ei trebuie încurajați, susținuți. Ideile inovative, proiectele ingenioase merită sprijinite.
Mare parte din tinerii pregătiți la Bistrița nu se mai întorc în orașul nostru pentru că nu identifică posibilități de afirmare. Absența unor proiecte de susținere concretă din partea autorităților, lipsa de acțiuni cultural-educative moderne care să compenseze posibilitățile pe care le oferă marile orașe, au drept consecință pierderea unui segment dinamic al comunității bistrițene în favoarea altor orașe.
În societatea extrem de competitivă din prezent, tinerii cu potențial caută locuri unde se pot afirma, unde își pot pune în valoare ideile. Pentru a avansa din această perspectivă este nevoie de crearea unui mediu prietenos și favorabil pentru ca tinerii să identifice avantajele dezvoltării lor și a ideilor lor în mediul de afaceri bistrițean precum și în alte domenii.
Antreprenoriatul tânar poate fi stimulat prin punerea la dispoziție de spații dotate tehnic, de spații care se potrivesc deschiderii unor mici ateliere sau chiar a unor suprafețe de teren pentru construirea de mici ateliere de creație fie că vorbim de design, meșteșuguri, croitorie și alte domenii de producție sau servicii cu valoare adăugată.
Dincolo de asta e nevoie de mai multă deschidere față de propunerile tinerilor și în alte domenii, de la sport la cultură și divertisment pentru ca Bistrița să devină mai atractivă pentru cei ce reprezintă până la urmă viitorul orașului”, punctează Alin Seserman.